Esențial Covid-19. Riscul de long-Covid este influențat de infecțiile anterioare cu coronavirusuri endemice
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.
Știrile săptămânii 10 – 16 octombrie 2022:
- Riscul de long-Covid este influențat de infecțiile anterioare cu coronavirusuri endemice, precum virusul care determină răceala comună
Un studiu aflat în stadiul de preprint și efectuat de specialiști din cadrul Harvard Medical School sugerează că sindromul long-Covid (sechele Covid-19 post-acute, PASC) la anumite persoane ar putea fi explicat de un răspuns imunitar mai puternic la un alt coronavirus cu care au fost infectați în trecut.
Studii anterioare au arătat că 1 din 5 pacienți dezvoltă PASC, cu simptome care durează cel puțin o lună după faza acută. Imunitatea la coronavirusurile endemice non-SARS-CoV-2 ar putea juca un rol foarte important în dezvoltarea PASC – s-au observat răspunsuri imune puternice la coronavirusul uman OC43 (responsabil de răceala comună) în cazul mai multor pacienți studiați.
Încă de la începutul pandemiei, au fost propuse mai multe ipoteze care pot explica dezvoltarea PASC, inclusiv persistența virusului la nivel celular sau dereglarea imunității pe termen lung. Implicarea virusurilor herpetice, precum EBV, a fost de asemenea intens studiată ca substrat pentru long-Covid.
În studiul actual, autorii au efectuat profilarea imunității umorale pentru toți cei 43 de pacienți implicați, vizând anticorpi împotriva SARS-CoV-2 și împotriva unei serii de agenți patogeni endemici. S-a observat, în mod specific, că persoanele cu PASC au avut un răspuns imunitar semnificativ extins împotriva HCoV-OC43.
- Analiză populațională UK: prioritizarea populațiilor vulnerabile pentru administrarea dozelor booster în timpul variantei Omicron ar trebui să rămână la fel ca în cazul schemei inițiale
Până în august 2022, toate vaccinurile COVID-19 disponibile au vizat doar tulpina ancestrală a SARS-CoV-2. Apariția variantei foarte transmisibile Omicron (B.1.1.529) în noiembrie 2021 a fost asociată cu o eficacitate redusă a vaccinurilor COVID-19 de prima generație. Alte variante și subvariante au urmat. Totuși, un număr din ce în ce mai mare de lucrări de cercetare arată că o doză de rapel COVID-19 protejează împotriva infecției simptomatice cu Omicron și împotriva spitalizării, deși protecția este mai scăzută odată cu apariția mai recentă a noilor subvariante.
Un studiu de mari dimensiuni, publicat în The Lancet, de către experți din UK, arată că strategia de vaccinare din timpul Omicron ar trebui să urmeze aceleași populații vulnerabile ca la începutul pandemiei, cu un accent important asupra persoanelor cu multiple comorbidități și boli care afectează adițional imunitatea. Analiza a fost efectuată pe aproximativ 17 milioane de persoane din UK care au completat schema de vaccinare primară și 14 milioane care au primit primul rapel.
În plus, datele au sugerat o rată mai mică de forme severe COVID-19 la persoanele care au primit mRNA-1273 (vaccinul Moderna), comparativ cu cei care au primit BNT162b2 (vaccinul Pfizer BioNTech) – schema primară.
- O aplicație mobilă ar putea detecta precoce Covid-19 sever și boala Parkinson
Aplicația mobilă are la bază un algoritm de inteligență artificială dezvoltat, la rândul său, pe analiza vocală din înregistrări, care scanează modificările vocii unei persoane în doar 10 secunde, în urma rostirii a trei sunete – A, O și M – similare cu un cântec de meditație profundă. Inițial a fost testat pentru persoanele cu Parkinson, iar ulterior adaptat pentru a identifica pacienții cu COVID-19 care au nevoie de internare. Studiul a fost publicat în revista IEEE.
Rezultatele sugerează că simptomele COVID-19 care afectează laringele, cavitatea bucală și cea nazală determină cea mai mare modificare a calității vocii persoanelor. Conform autorilor, studiul susține lucrări anterioare, care au indicat modificări detectabile prin AI în vocea persoanelor afectate.
- Date recente: metformina, ivermectina și fluvoxamina nu previn formele severe Covid-19
Rezultatele celui mai recent studiu care a evaluat 3 medicamente generice existente, puternic mediatizate – metformină, ivermectină și fluvoxamină – pentru tratamentul precoce, în ambulatoriu, al infecției cu SARS-CoV-2 în rândul adulților supraponderali și obezi, arată că acestea nu au prevenit progresia la COVID-19 sever.
Studiul a repartizat aleatoriu 1.431 de participanți la 1 din 6 grupuri de studiu: metformin plus fluvoxamină; metformin plus ivermectină; metformin plus placebo; placebo plus fluvoxamină; placebo plus ivermectină; și placebo plus placebo. Pacienții au fost înrolați în studiu în decurs de 3 zile de la o infecție Covid-19 confirmată și în mai puțin de 7 zile de la debutul simptomelor. Vârsta medie a participanților a fost de 46 de ani; 6% dintre femeile care au participat erau însărcinate și jumătate dintre participanți fuseseră vaccinați împotriva COVID-19.
Niciunul dintre cele 3 medicamente nu a fost eficient în prevenirea efectului primar compus: hipoxemie, vizita la departamentul de urgență, spitalizare sau deces, în comparație cu placebo.
- ECDC: Sezonul epidemic 2021-2022 de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) este cel mai mare observat în Europa până acum
Conform ECDC, sezonul epidemic 2021-2022 de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) este cel mai mare observat în Europa până acum. Cele mai recente date din raportul comun al laboratorului de referință EFSA, ECDC și UE arată un total de 2.467 de focare la păsări de curte, 48 de milioane de păsări sacrificate în unitățile afectate, 187 de cazuri la păsări captive și 3.573 de evenimente HPAI la păsări sălbatice. În plus, amploarea geografică a focarului este fără precedent, variind de la insulele Svalbard până în sudul Portugaliei și până în Ucraina, afectând 37 de țări europene.
Virusurile gripale care circulă la speciile de animale precum porcii sau păsările pot infecta sporadic oamenii, provocând boli ușoare până la foarte severe. Aceste virusuri au capacitatea de a impacta grav sănătatea publică: epidemia de gripă aviară H5N1 din Egipt sau H7N9 din China sau pandemia de gripă H1N1 din 2009, cauzată de un virus care se răspândea inițial de la porci la om.
În ciuda numărului excepțional de mare de cazuri detectate recent la păsări, precum și a numeroaselor evenimente de transmitere a gripei aviare la diferite specii de mamifere, nu a fost observată nicio transmitere umană în UE/SEE în ultimii ani. În plus, la nivel global au fost raportate doar un număr mic de infecții umane cu boală asimptomatică sau ușoară. Prin urmare, riscul general pentru populație rămâne la niveluri scăzute, dar ușor mai mare pentru persoanele cu ocupații în care sunt expuse direct la păsările infectate. Totuși, testarea pentru gripa zoonotică ar trebui luată în considerare la pacienții cu boală respiratorie acută severă de origine necunoscută, precum și la pacienții grav bolnavi cu expunere anterioară la animale. Este deosebit de important să se identifice din timp cazurile de transmitere de la animal la om.
Totuși, menținerea unui nivel de alertă se impune prin prisma permacrizei actuale traversată de Europa, deoarece o astfel de epidemie ar putea afecta suplimentar sectorul alimentar, având consecințe indirecte importante asupra sănătății umane.
