Într-un studiu recent publicat în jurnalul Circulation (American Heart Association și National Institutes of Health), oamenii de știință de Universitatea din Pennsylvania și Philadelphia Veterans Affairs Medical Center, trag un semnal de alarmă privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătății cardiovasculare în Statele Unite ale Americii. Este estimată o creștere alarmantă a deceselor cauzate de boli cardiovasculare în următoarele decenii (între 2036–2065), cu o incidență mai mare în rândul persoanelor în vârstă, afro-americanilor și rezidenților zonelor metropolitane.
Datele colectate din peste 3000 de comitate SUA, între 2008-2019, arată o asociere clară între zilele cu temperaturi extrem de ridicate din timpul verii și creșterea mortalității cardiovasculare. Pe baza acestor date, a fost proiectat un scenariu pentru mijlocul secolului XXI, considerând posibilele schimbări socioeconomice și demografice, cum ar fi îmbătrânirea populației și migrarea către zone mai călduroase.
Modelul sugerează o creștere de peste 160% a deceselor legate de căldura extremă sub un scenariu mediu ca gravitate. Într-un scenariu pesimist însă, această creștere ar putea atinge chiar 233%. De patru ori mai multe persoane în vârstă și afro-americane ar putea deceda, în comparație cu alte grupuri. Mai exact:
- Numărul mediu anual de zile de vară cu un indice de căldură maxim ≥ 90 °F (32.2 °C) din 2008 până în 2019 a fost de 54 – se estimează să va crește la 71 sau 80 până la mijlocul secolului, în funcție de cele două scenarii.
- Din 2008 până în 2019, căldura extremă a fost asociată cu 1651 decese cardiovasculare în exces pe an, care se estimează că va crește la 4320 sau 5491, în funcție de scenariu, reprezentând o creștere de 160% sau 233%.
- Modificarea procentuală a deceselor în exces estimate este similară între bărbați și femei, dar este de 2,9-3,5 ori mai mare la adulții în vârstă comparativ cu persoanele mai tinere și de 3,8-4,6 ori mai mare la adulții de culoare; este de așteptat să crească mai mult în județele metropolitane în comparație cu județele nemetropolitane.
Autorii atrag atenția că este nevoie de intervenții urgente în domeniul sănătății publice și a infrastructurii publice pentru a ajuta comunitățile să se adapteze la creșterea temperaturilor extreme și pentru a atenua efectele nocive asupra sănătății. Studiul aduce în prim-plan realitatea schimbărilor climatice, nu doar ca o amenințare la adresa mediului, ci și ca un factor de risc semnificativ pentru sănătatea cardiovasculară a populației.
Este posibil ca rezultatele să nu se aplice regiunilor care nu sunt incluse în studiu, deoarece zilele de căldură extremă și caracteristicile populației pot diferi de proiecțiile utilizate în studiu. Utilizarea unui prag absolut și nu a unui prag relativ pentru a defini căldura extremă poate subestima impactul căldurii extreme în zonele în care temperaturile tind să fie ridicate (de exemplu, în părțile de sud și sud-vest ale Statelor Unite). În plus, analiza nu ține cont de potențialele modificări ale mortalității cardiovasculare asociate cu schimbările climatice legate de temperaturile extrem de reci.
Ascultați comentariul Dr. Marius Geantă despre acest subiect în cadrul emisiunii Știința360, Radio România Cultural:
Citește și:
- 58% dintre bolile transmisibile care afectează oamenii au fost stimulate de evenimente climatice extreme, ca valurile de căldură și inundațiile
- Temperaturile ridicate sunt asociate cu rate crescute de prezentări la unitățile de primiri urgențe pentru probleme de sănătate mintală
- Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie 2021: Descoperirea receptorilor termici și tactili