Patogeni și planeta Pământ
Image by Freepik

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea bolilor transmisibile și netransmisibile care amenință sănătatea la nivel local și internațional. 
Săptămâna 18 – 24 martie 2024 
 

Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 protejează împotriva trombozelor și insuficienței cardiace post-COVID-19

Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 reduce riscul de tromboză venoasă cu 78% și de insuficiență cardiacă cu 55% pe o perioadă de o lună de la trecerea prin boala COVID-19, conform unui nou studiu publicat în British Medical Journal. De asemenea, vaccinarea a redus riscul de tromboză arterială cu 47%.

abonare

Efectele pozitive ale vaccinării s-au menținut timp de până la un an și au fost mai pronunțate imediat după infecție. Riscul în primele 6 luni post-infecție a fost redus cu 47% pentru tromboza venoasă, 28% pentru tromboza arterială și 39% pentru insuficiența cardiacă.

Noile rezultate aduc dovezi cu privire la posibilitatea de apariție a evenimentelor cardiovasculare și tromboembolice post-vaccinare versus complicațiile generate de SARS-CoV-2, un subiect de interes aparte. Riscul de complicații este substanțial mai ridicat în urma infecției COVID-19, iar vaccinarea previne afectarea cardiovasculară, în special în perioada acută.

Studiul a inclus analiza datelor din dosarele electronice de sănătate a 20 de milioane de persoane din Regatul Unit, Estonia și Spania, dintre care jumătate au fost vaccinați împotriva SARS-CoV-2 și jumătate nu.

Un subtip bacterian prezent în cavitatea bucală poate coloniza tumorile maligne colorectale, favorizând agresivitatea cancerului

Anumite subtipuri ale microorganismului Fusobacterium nucleatum pot migra din cavitatea bucală, unde se află în mod obișnuit, la nivelul tumorilor de cancer colorectal, conform unui studiu publicat în Nature. La persoanele sănătoase, Fusobacterium nucleatum este rareori prezent în intestin. O anumită cladă bacteriană, Fna C2 (Fusobacterium nucleatum animalis C2) favorizează progresia cancerului, poate să influențeze negativ rezultatele tratamentelor și se asociază cu supraviețuirea redusă.

Jumătate dintre pacienții cu cancer colorectal incluși au prezentat clasa Fna C2 în probele de scaun, iar nivelurile bacteriene au fost mai crescute la aceste persoane în comparație cu persoanele sănătoase. Evaluarea pe modele de animale de laborator a demonstrat că șoarecii la care s-a administrat bacteria C2 au prezentat alterări ale metaboliților și creșterea numărului de adenoame intestinale.

Bacteriile Fna C2 care infiltrează tumorile colorectale sunt un subgrup microbian înalt infecțios. Acestea au capacitatea de a migra din cavitatea bucală prin stomac, unde rezistă mediului acid, urmând să se stabilească și să prolifereze în tractul gastrointestinal inferior. Cealaltă cladă bacteriană, Fna C1, nu este amplificată semnificativ la nivelul tumorilor colorectale, în comparație cu ţesuturile sănătoase. Totodată, acest subgrup bacterian nu se asociază cu procesele oncogene.

Aceste descoperiri ar putea să indice noi strategii de screening și tratament al cancerului colorectal, spre exemplu prin utilizarea unor terapii celulare cu tulpini bacteriene modificate pentru a livra tratamentul direct la nivelul tumorii.

O nouă metodă de clasificare a tuberculozei ar putea să favorizeze managementul eficient și precoce al cazurilor

O lucrare publicată în The Lancet Respiratory Medicine urmărește înlocuirea clasificării tradiționale a tuberculozei (activă sau latentă) cu o grupare în 5 clase de boală, care cuprind stadiul clinic și subclinic, fiecare dintre acestea putând fi de tip infecțios sau non-infecțios, precum și stadiul de infecție cu Mycobacterium tuberculosis care nu a progresat spre îmbolnăvire.

Această nouă clasificare ar putea favoriza diagnosticul și tratamentul stadiilor precoce de tuberculoză, dar și să limiteze răspândirea Mycobacterium tuberculosis. Procesul infecțios, însă, nu este unul liniar, iar pacienții pot oscila între aceste categorii.

Cadrul de lucru a fost elaborat de grupul ICE-TB (International Consensus for Early TB) şi a avut la bază un proces Delphi pentru a ajunge la un consens în cadrul unui grup divers. Inițial a fost realizat un review al literaturii și al studiilor derulate de experți, urmat de o întâlnire între cercetătorii din domenii diverse, incluzând factori de decizie politică, clinicieni și supraviețuitori ai tuberculozei.

Acest demers a fost necesar pentru a prioritiza depistarea precoce a cazurilor, dar și pentru a permite individualizarea strategiilor terapeutice utilizate. Odată stabilită această nouă clasificare, este important să fie definite aspectele care țin de impactul asupra managementului pacientului cu tuberculoză: combinațiile terapeutice optime, dozele și durata acestora pentru fiecare stadiu de boală în parte. Totodată, trebuie evaluate beneficiile terapiei în stadiile subclinice.

SARS-CoV-2 poate determina leziuni cardiace fără a infecta direct inima

Virusul SARS-CoV-2 produce leziune în lipsa infecției directe a țesutului cardiac la pacienții cu sindrom de detresă respiratori acută, conform unui studiu publicat în Circulation. Atât la oameni, cât și la șoareci, infecția cu SARS-CoV-2 a crescut numărul total de macrofage cardiace și le-a alterat activitatea, devenind de tip inflamator. Simpla prezență a inflamației severe pulmonare a fost suficientă pentru a determina aceste modificări ale macrofagelor cardiace.

COVID-19 crește riscul de infarct miocardic acut și accident vascular cerebral, iar peste 50% dintre pacienții diagnosticați cu această infecție prezintă grade diverse de inflamație sau leziuni cardiace. Conform noilor rezultate, inflamația sistemică poate fi responsabilă de afectarea cardiacă în aceste cazuri, iar supresia terapeutică a inflamației  minimizează complicațiile cardiace.

Studiul a inclus analiza a probelor de țesut cardiac de la 21 de pacienți care au decedat din cauza sindromului de detresă respiratorie asociat cu infecția cu SARS-CoV-2 și de la 33 de pacienți care au decedat de cauze nelegate de COVID-19. Totodată, au fost utilizați șoareci de laborator care au fost infectați cu SARS-CoV-2.

Blocarea răspunsului imun la șoarecii de laborator cu un anticorp neutralizant a întrerupt fluxul de macrofage cardiace de tip inflamator și a conservat funcția cordului. Un astfel de tratament ar putea fi utilizat la anumiți pacienți cu COVID-19, spre exemplu cei cu comorbidități sau cu risc de evoluție severă în urma sindromului de detresă respiratorie asociat COVID-19.

Riscul de tulburări neurologice este mai ridicat pentru gripa severă față de COVID-19

Pacienții spitalizați pentru gripă au un risc mai ridicat decât cei spitalizați pentru COVID-19 de a dezvolta tulburări neurologice, conform unui nou studiu publicat în Neurology. Principalele concluzii:

  • pacienţii cu COVID-19 au avut un risc cu 35% mai redus decât cei cu gripă de a primi îngrijiri medicale pentru migrenă
  • pacienţii cu COVID-19 au avut un risc cu aproape 45% mai redus decât cei cu gripă de a primi îngrijiri medicale pentru neuropatie
  • pacienţii cu COVID-19 au avut un risc cu 22% mai redus decât cei cu gripă de a primi îngrijiri medicale pentru epilepsie
  • pacienţii cu COVID-19 au avut un risc cu 36% mai redus decât cei cu gripă de a primi îngrijiri medicale pentru tulburări de mişcare

De asemenea, riscul de a primi îngrijiri medicale pentru accident vascular cerebral  fost cu 10% mai redus la pacienţii care au avut COVID-19 şi cu 7% mai redus pentru demenţă, în comparaţie cu persoanele spitalizate pentru gripă. În rândul persoanelor care nu au prezentat tulburări neurologice anterior infecţiei, 2,8% dintre pacienţii cu COVID-19 au dezvoltat aceste afecţiuni, în timp ce 5% dintre persoanele cu gripă au prezentat tulburări neurologice post-infecţie.

În cadrul studiului, au fost utilizate datele a peste 77 000 de persoane spitalizate pentru COVID-19 şi peste 77 000 de pacienţi internaţi pentru gripă. Au fost excluşi pacienţii cu long COVID. Participanţii au fost monitorizaţi pentru un şi a fost evaluată prezenţa celor mai frecvente 6 tulburări neurologice: migrena, epilepsia, accidentul vascular cerebral, neuropatia, deficitele de mişcare şi demenţa.

La persoanele care au prezentat anterior studiului una dintre aceste tulburări neurologice s-a contorizat numărul de interacţiuni pentru îngrijiri medicale pentru diagnostice neurologice care au urmat infecţiei.