Cea mai frecventă complicație a fibrilației atriale este insuficiența cardiacă, nu accidentul vascular cerebral

Riscul de a dezvolta fibrilație atrială (FiA) a crescut semnificativ, înregistrând o creștere de peste 6% între anii 2000 și 2022. 2 din 5 persoane cu FiA dezvoltă insuficiența cardiacă (IC) și 1 din 5 dezvoltă accident vascular cerebral (AVC).

Aceste date au rezultat dintr-un studiu amplu realizat la Universitatea Aalborg, care a monitorizat 3,5 milioane de rezidenți danezi cu vârsta de 45 de ani și peste. Studiul, publicat în The BMJ, a evidențiat nu doar creșterea incidenței FA, ci și impactul complicațiilor care apar după diagnosticare. Riscul de a dezvolta insuficiență cardiacă de-a lungul vieții a fost de 41%, dublul riscului de AVC și de 4 ori mai mare decât riscul de infarct miocardic.

Rezultatele subliniază povara semnificativă a IC în rândul persoanelor cu fibrilație, sugerând nevoia de strategii de prevenție și intervenții orientate nu doar pentru reducerea riscului de accident vascular cerebral, care a dominat tradițional practicile de management al FiA. Deși riscul de accident vascular cerebral a fost redus de-a lungul anilor datorită introducerii anticoagulantelor orale, povara insuficienței cardiace la persoanele cu FiA a rămas crescută.

Strategiile preventive necesită cunoașterea diferitelor componente ale riscului pe termen lung. Până acum, cele mai multe date privind riscul absolut de complicații după fibrilația atrială provin din studii pe termen scurt (11 ani este perioada maximă de urmărire). Adoptând o perspectivă mai amplă, care estimează impactul pe toată durata vieții, prin noul studiu sunt oferite informații importante privind povara reală a complicațiilor FiA.

Starea sănătății metabolice înainte de vaccinare influențează eficacitatea răspunsului imun antigripal

Tulburările metabolice pot afecta semnificativ răspunsul imun la vaccinările antigripale. Limfocitele T, esențiale pentru combaterea infecțiilor virale, nu pot iniția un răspuns imun adecvat dacă persoana se află într-o stare metabolică precară în timpul vaccinării.

Publicat în Nature Microbiology, studiul a demonstrat că șoarecii obezi, când trec la o dietă sănătoasă înainte de a primi un vaccin antigripal, sunt complet protejați împotriva unei „doze” letale de gripă, în ciuda unui indice de masă corporală (IMC) ridicat. Astfel, sănătatea metabolică în momentul vaccinării joacă un rol esențial în succesul vaccinului, indiferent de IMC.

Chiar dacă animalele reveneau la un IMC normal după vaccinare, răspunsul lor imun rămânea compromis. Cu toate acestea, introducerea unei alimentații sănătoase înainte de vaccinare nu numai că a îmbunătățit funcționalitatea celulelor T, dar a redus și inflamația sistemică, îmbunătățind astfel răspunsul imun în timpul expunerii ulterioare la virus.

Rezultatele studiului ar putea sta la baza unor noi strategii pentru îmbunătățirea eficacității vaccinurilor antigripale la oameni, în special prin intervenții care vizează sănătatea metabolică.

Noile tipuri de medicamente de tipul agoniștilor GLP-1 ar putea contribui inclusiv la creșterea eficacității programelor de vaccinare. Această cercetare subliniază importanța sănătății metabolice în momentul vaccinării și oferă o bază pentru studii ulterioare, având ca scop protecția mai eficientă a populațiilor vulnerabile împotriva gripei.

Screeningul prin secvențierea exomului oamenilor sănătoși identifică mutații acționabile clinic

Într-un studiu realizat la Mount Sinai Medical Center s-au evaluat beneficiile screeningului genomic populațional. Au fost evaluate aproape 30.000 de persoane prin secvențierea întregului exom (WES) alături de date din dosarele electronice pentru a se testa riscul de 9 boli (cancer de sân, de colon, de prostată, de uter, scleroză laterală amiotrofică, cardiomiopatie, hipercolesterolemie familială și retinită pigmentară).

S-a constatat un număr semnificativ de cazuri (614) în care oamenii erau purtători de variante genetice cunoscute a fi asociate cu aceste boli (variante patogene/probabil patogene/mutații cu pierdere a funcției), dar nu aveau un diagnostic clinic corespunzător documentat în dosarele electronice de sănătate. 15% dintre aceștia aveau boli simptomatice netratate, mai ales hipercolesterolemie familială și cancer de sân.

Studiul arată valoarea secvențierii genomice la nivel populațional, efectuată înainte ca simptomele clinice să devină evidente. Datele arată că multe persoane ar putea avea boli nedetectate sau greșit diagnosticate, în ciuda simptomelor.

Prin identificarea variantelor genetice anormale prin secvențierea exomului, echipa a putut ghida evaluări clinice mai precise și adaptate nevoilor individuale. De exemplu, persoanele cu variante specifice care le predispun la cardiomiopatie au fost identificate prin profilul genetic și au primit evaluări clinice țintite ulterioare, care au dus la noi diagnostice care fuseseră anterior ratate în îngrijirea de rutină.

În plus, studiul extinde utilitatea secvențierii genomice dincolo de bolile cu indicație clară (nivel 1 desemnat de CDC) pentru a include o gamă mai largă de tulburări genetice.

Rezultatele sunt un argument în favoarea implementării unor programe de screening genomic la nivel populațional, care să identifice indivizii la risc și să asigure intervenții medicale la timp, subliniind în special necesitatea includerii populațiilor diverse pentru a spori acuratețea și echitatea serviciilor de sănătate genetică.

Microplasticul afectează intestinul și poate pătrunde în multe organe și țesuturi, determinând inflamație

Mai multe studii recente arată impactul acumulării microplasticelor și nanoplasticelor (MNP) în diverse organe și țesuturi umane. Se estimează o producție de 6 miliarde de tone de deșeuri de plastic la nivel global, care ar putea să se tripleze până în 2060. Astfel, prezența acestor particule mici de plastic în mediu, și ulterior în corpul uman, a devenit un subiect important de cercetare . Miroplasticele și nanoplasticele sunt particule mici cu diametrul de sub 5mm și respectiv 1μm. Acestea sunt prezente în sursele de apă și alimente, aer și intră în corpul uman în principal prin ingestie și inhalare.

Cel mai recent studiu pe această temă, publicat de Universitatea din New Mexico arată că microplasticele afectează semnificativ sistemul digestiv uman, migrând din intestin în țesuturile organelor vitale, cum ar fi rinichii, ficatul și creierul. În medie, oamenii ingeră aproximativ 5 grame de microplastice pe săptămână, echivalentul greutății unui card de credit.

Studiul a implicat expunerea șoarecilor la microplastice din apă, reflectând aportul estimat pentru oameni, pe parcursul a patru săptămâni. Rezultatele au arătat că microplasticele nu numai că au traversat bariera intestinală ajungând în organe, dar au și modificat căile metabolice și au afectat celulele imune din tractul gastrointestinal, în special macrofagele, determinându-le să elibereze mediatori ai inflamației. Această cercetare subliniază impactul profund al microplasticelor asupra sănătății, cu potențialul de a exacerba condiții precum boala inflamatorie intestinală, și subliniază nevoia urgentă de studii suplimentare privind rolul dietei în absorbția microplasticelor și efectele lor asupra organismului

Un alt studiu recent a arătat o asociere semnificativă între microplasticele găsite în plăcile de aterom și riscurile crescute de evenimente cardiovasculare.

Începem să prioritizăm stilul de viață sănătos după 40 de ani. Cum este influențat de personalitate și factori sociali?

Persoanele care sunt cel mai puțin active fizic tind să consume mai mult alcool și sunt mai predispuse să fumeze. Cercetarea a adoptat o abordare holistică, luând în considerare faptul că indivizii se angajează în multiple tipuri de comportamente simultan, în loc să examineze doar fumatul, consumul de alcool și activitatea fizică separat, așa cum fac multe studii.

Studiul a fost realizat la Universitatea Jyvskyla iar indivizii au fost monitorizați în trei etape cheie: la vârstele de 42, 50 și 61 de ani. Rezultatele indică faptul că modelele de comportament legate de sănătate rămân relativ stabile de-a lungul acestor ani, deși au fost observate îmbunătățiri notabile ale comportamentelor pe parcursul perioadei de urmărire de 19 ani.

În special, ratele fumatului au scăzut semnificativ, ceea ce sugerează că poate fi datorat atât îmbătrânirii, cât și schimbărilor în normele sociale. În plus, pe măsură ce bolile devin mai frecvente la vârsta mijlocie, indivizii pot acorda o prioritate mai mare sănătății, ducând la alegeri de stil de viață mai bune.

Cercetarea a explorat, de asemenea, modul în care trăsăturile sociodemografice și de personalitate influențează comportamentele legate de sănătate. S-a constatat că femeile, persoanele căsătorite, deținătorii de diplome și persoanele care fac muncă de birou sunt mai înclinați spre un stil de viață sănătos. Trăsăturile de personalitate, cum ar fi o conștiinciozitate mai mare, deschidere, amabilitate și caracterul extrovertit se corelează, de asemenea, cu comportamente mai sănătoase.

Această perspectivă asupra rolului trăsăturilor de personalitate în comportamentele legate de sănătate oferă o nouă perspectivă și aprofundează înțelegerea modului în care diverși factori contribuie la alegerile legate de sănătate.