Creșterea cazurilor de cancer pulmonar la nefumători, asociată cu expunerea la radon

Cancerul pulmonar, adesea asociat cu fumatul, este diagnosticat tot mai frecvent și la persoanele care nu au fumat niciodată. 15-20% dintre cazuri sunt descoperite la indivizi care nu au fost expuși anterior la fumat. Mulți dintre aceștia sunt relativ tineri. Inhalarea de radon este un factor care ar putea explica aceste cazuri. Radonul, un gaz incolor și inodor care provine din descompunerea naturală a materialelor radioactive din pământ, poate pătrunde în locuințe prin fundații, acumulându-se în spațiile de locuit.

În ciuda recomandărilor Agenției pentru Protecția Mediului din SUA (EPA) privind testarea regulată a locuințelor și implementarea strategiilor pentru reducerea nivelurilor de radon, un sondaj recent realizat de Universitatea Ohio a arătat că aproximativ 75% dintre americani nu și-au testat niciodată locuințele pentru radon, și mai mult de jumătate nu sunt îngrijorați de expunerea la radon, în ciuda riscurilor pe care le prezintă pentru sănătate. Măsurile eficiente de atenuare a radonului includ instalarea sistemelor care elimină radonul, creșterea fluxului de aer prin ventilație și sigilarea crăpăturilor în structurile clădirilor pentru a preveni intrarea radonului.

Screeningul pentru cancerul pulmonar este în prezent limitat la cei cu cel mai mare risc, în special fumătorii cu vârste între 50 și 80 de ani. Cu toate acestea, pentru nefumători există încă factori de risc pentru care nu există strategii de sănătate publică eficiente. De asemenea, detectarea timpurie este esențială deoarece rata de vindecare a cancerului pulmonar în stadiile inițiale poate fi de până la 90-95%.

AACR24: 13 tipuri de cancere pot fi depistate în stadii incipiente, asimptomatice, dintr-o singură probă de sânge 

Testele pentru detectare timpurie a mai multor tipuri de cancer (MCED – multi-cancer early detection) au fost unul dintre subiectele principale discutate la întâlnirea anuală a Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului (AACR2024). Aceste teste se bazează pe o singură probă de sânge pentru a identifica mai multe tipuri de cancer, în special acelea care în prezent nu au metode de screening validate.

Trei teste noi, CanScan, MERCURY și OncoSeek, au demonstrat o precizie ridicată în detectarea diverselor tipuri de cancer și identificarea țesuturilor de origine.

Testul CanScan, dezvoltat de Geneseeq Technology, a demonstrat capacitatea de a detecta prezența cancerului din ADN liber circulant, acoperind 13 tipuri de cancer, care constituie două treimi din cazurile noi de cancer la nivel global. Datele preliminare dintr-un studiu la scară largă, implicând persoane asimptomatice cu vârste între 45 și 75 de ani, au indicat o sensibilitate de 55,2% și o specificitate foarte mare de 97,9%, cu majoritatea cancerelor detectate fiind în stadiile I sau II, subliniind impactul său potențial asupra detectării timpurii a cancerului și eficacității tratamentului ulterior. MERCURY folosește o metodă similară pentru a detecta precoce prezența cancerului la persoane asimptomatice, demonstrând o specificitate de 99%.

OncoSeek, un test MCED conceput pentru a fi accesibil din punct de vedere financiar, ar putea îmbunătăți programele de screening țările cu venituri mici și medii. Utilizând echipamentele existente de analiză a proteinelor, OncoSeek testează cancerul utilizând un panel de șapte markeri tumorali proteici și atinge o specificitate de 93%. Costul său scăzut, de aproximativ 20 de dolari pe test, contrastează puternic cu alte teste MCED care pot varia între 200 și 1000 de dolari.

Alimentația nesănătoasă și diabetul necontrolat cresc riscul de cancer

Un studiu recent realizat la Universitatea Națională din Singapore (NUS) și publicat în Cell a  explorat modul în care alimentația interacționează cu genele și poate crește riscul de cancer. Descoperirile subliniază interacțiunea complexă între genetica și alegerile asociate de stilului de viață.

Cercetătorii s-au concentrat în special asupra efectelor metilglioxalului (MG), un compus chimic produs în timpul descompunerii glucozei. S-a constatat că această substanță provoacă deteriorări ale ADN-ului, care pot fi indicatori timpurii ai cancerului. Pacienții cu predispoziție genetică la cancer de sân sau ovarian, în special cei care poartă o genă BRCA2 defectuoasă, au o sensibilitate crescută la efectele MG.

Mai mult, studiul sugerează că persoanele cu diabet sau prediabet (afecțiuni adesea asociate cu niveluri ridicate de metilglioxal din cauza dietei de slabă calitate sau obezității) sunt, de asemenea, la un risc crescut de a dezvolta cancer. Testele de sânge HbA1C (nivelurile plasmatice ale hemoglobinei glicozilate se corelează cu MG), care detectează metilglioxalul, ca un marker pentru riscul de cancer, ar putea oferi informații importante pentru strategiile de intervenție timpurie prin medicație și modificări în alimentație.

Acest studiu pune la îndoială și teoria tradițională „double hit” a lui Knudson despre modul de funcționare a genelor care previn cancerul. Teoria presupune că sunt necesare două mutații în genele supresoare tumorale pentru a se dezvolta cancerul: o mutație moștenită (“prima lovitură”) și o a doua mutație somatică care apare mai târziu în viață. Aceasta explică baza genetică a unor cancere și cele implicând genele BRCA. Cu toate acestea, conform lui Knudson aceste gene trebuiau să fie inactivate permanent înainte de apariția cancerului.

Echipa NUS a descoperit că MG poate inactiva temporar aceste gene, sugerând că alegerile alimentare precare repetate sau diabetul necontrolat ar putea crește cumulativ riscul de cancer în timp.

Cu aceste perspective, echipa intenționează să investigheze în continuare cum tulburările metabolice și factorii dietetici influențează riscul de cancer în Singapore și în alte țări asiatice, având ca scop dezvoltarea unor strategii mai eficace de prevenire și gestionare a cancerului. Această cercetare inovatoare evidențiază rolul critic al alimentației și sănătății metabolice în dezvoltarea cancerului și subliniază importanța abordărilor integrate în combaterea riscurilor de cancer.

Infecția persistentă cu tulpini HPV cu risc înalt, mai frecventă la anumite persoane cu predispoziție genetică

Un studiu recent efectuat de Universitatea de Medicină din Maryland arată că anumite persoane au o predispoziție genetică asociată cu dobândirea și persistența infecțiilor HPV cu risc ridicat. Această descoperire este importantă deoarece permite dezvoltarea de scoruri de risc poligenic, care ar putea fi folosite pentru a evalua probabilitatea unei infecții persistente în funcție de profilul genetic al unei persoane. Rezultatele sunt publicate în The European Journal of Human Genetics.

Cercetarea a implicat un studiu de asociere la nivelul întregului genom (GWAS), folosind datele a peste 10,000 de femei. S-au comparat cazurile de infecții persistente cu HPV cu risc ridicat cu cele în care infecția s-a eliminat și cu grupuri de control negative pentru HPV și s-au identificat variante genetice specifice și gene HLA asociate infecțiilor persistente.

Varianta principală asociată cu infecția cu HPV cu risc ridicat a fost localizată pe cromozomul 4, în apropiere de gena LDB2. S-a constatat că infecția persistentă HPV a fost asociată cu variante grupate în jurul genei TPTE2, o genă care codifică proteine și este asociată cu cancerul de vezică biliară. Genele SMAD2 și CDH12 au fost de asemenea asociate cu infecții persistente cu HPV cu risc ridicat.

Pe baza acestor date au fost dezvoltate scoruri de risc poligenic pentru a determina probabilitatea ca un anumit profil genetic să crească riscul de a avea infecții HPV persistente.

Rezultatele oferă posibilitatea de a stratifica riscul și de a personaliza strategiile de prevenție a cancerului de col uterin, mai ales în contextul în care, în unele regiuni, ratele de vaccinare împotriva HPV sunt scăzute.

Alimentația modernă, rol esențial în combaterea bolilor cronice

Obiceiurile alimentare deficitare sunt un factor major care contribuie la bolile cronice și reprezintă cauza modificabilă principală a mortalității globale. Într-o recenzie amplă publicată în The New England Journal of Medicine, este prezentată perspectiva modernă asupra rolului alimentației în combaterea bolilor cronice prevalente în rândul adulților din Statele Unite.

Accentuând conceptul de “alimentație ca medicament”, studiul explorează potențialul intervențiilor dietetice în prevenirea și gestionarea bolilor cronice. Spre deosebire de medicamentele farmaceutice, care vizează căi moleculare specifice, efectele componentelor alimentare sunt mai ample și se manifestă pe parcursul întregii vieți a unei persoane. Această complexitate face ca oferirea de sfaturi cu privire la nutriție să fie un aspect important pentru medici, mai ales când se confruntă cu pacienți care au multiple probleme de sănătate.

Macronutrienții (carbohidrați, proteine și grăsimi) sunt compuși necesari pentru a susține producerea de energie și funcțiile fiziologice în corpul uman. Fiecare macronutrient joacă un rol distinct în procesele metabolice și este vital pentru menținerea sănătății și susținerea mecanismelor de creștere și reparare în corp.

Studiul abordează și accesibilitatea energiei din acești nutrienți și dozele zilnice recomandate pentru adulți, care variază în funcție de factori precum activitatea fizică, condițiile de mediu, sarcina, etc. Aportul echilibrat al diferitelor grupe alimentare așa cum sunt descrise în recomandările USDA (US Department of Agriculture) este important pentru o alimentație sănătoasă. Cu toate acestea, stilul alimentar tradițional din SUA nu îndeplinește aceste standarde, ducând la numeroase probleme de sănătate.

Ghidul USDA menționează alimentația mediteraneeană ca model, fiind asociată cu o mortalitate mai scăzută și un risc redus de boli cronice.

Studiul evidențiază necesitatea recomandărilor alimentare personalizate pentru a îmbunătăți impactul asupra sănătății.