Un nou studiu publicat în BMJ Evidence-Based Medicine investighează efectele consumului de alcool asupra sănătății creierului și arată că acesta poate crește riscul de demență. Cercetarea reprezintă cea mai amplă analiză realizată până în prezent asupra legăturii dintre consumul de alcool și declinul cognitiv. Studiul subliniază că și cantități mici de alcool, indiferent dacă este vorba despre vin, bere sau băuturi spirtoase, pot contribui la un risc mai mare de a dezvolta această afecțiune, evidențiind necesitatea implementării unor strategii de sănătate publică pentru reducerea consumului de alcool în rândul populației.
Citește și: CE SPUN STUDIILE despre consumul de alcool și impactul asupra sănătății
Cercetătorii au analizat date de la peste jumătate de milion de adulți cu vârste între 56 și 72 de ani, provenind din două mari cohorte populaționale: programul american Million Veteran Program și UK Biobank. Participanții au fost urmăriți pe perioade cuprinse între 4 și 19 ani. Studiul a combinat date despre consumul auto-raportat de alcool cu informații genetice colectate de la milioane de participanți din studii internaționale. Această abordare a permis cercetătorilor să distingă efectele directe ale consumului de alcool de alți factori care ar putea influența sănătatea creierului.
Analizele observaționale au arătat inițial că persoanele care nu consumau alcool sau consumatorii excesivi păreau să aibă un risc mai mare de demență comparativ cu cei care consumau alcool în cantități reduse. Totuși, cercetătorii au observat că mulți dintre cei care nu consumau alcool erau anterior consumatori mari, ceea ce explica riscul lor crescut. Analizele genetice au evidențiat faptul că riscul de demență crește odată cu cantitatea de alcool consumată, fără dovezi că un consum redus sau moderat ar fi benefic pentru creier. Studiul a arătat, de asemenea, că persoanele care ulterior dezvoltau demență reduc consumul de alcool înainte de diagnostic, ceea ce poate explica percepția anterioară că un consum moderat ar proteja creierul.
Aceste descoperiri au implicații importante pentru sănătatea publică și pentru alegerile individuale legate de stilul de viață. Ele sugerează că toate formele de alcool, indiferent de cantitate, pot crește riscul de demență și că reducerea consumului de alcool poate fi o măsură eficientă de prevenție. Strategiile care reduc tulburările de consum de alcool în populație ar putea contribui la scăderea semnificativă a cazurilor de demență. Studiul contrazice ideea de lungă durată că un consum moderat de alcool ar fi inofensiv sau benefic pentru sănătatea creierului și oferă un argument solid pentru actualizarea ghidurilor și campaniilor de informare publică. Prin clarificarea riscurilor asociate consumului de alcool, cercetarea subliniază necesitatea unor măsuri preventive eficiente pentru protejarea sănătății cognitive pe măsură ce populația îmbătrânește.
Și alte studii în ultimii ani arată tot mai clar că nu există o cantitate sigură de alcool pentru sănătatea umană. Analizele imagistice efectuate pe zeci de mii de participanți din UK Biobank au demonstrat că și consumul moderat, echivalentul unui pahar de vin pe zi, este asociat cu reducerea volumului total al creierului, inclusiv al substanței albe și cenușii. Aceste modificări structurale apar chiar și la persoane fără consum excesiv și sunt comparabile cu efectele îmbătrânirii accelerate cu câțiva ani. Cu alte cuvinte, fiecare unitate suplimentară de alcool consumată zilnic se asociază cu o pierdere progresivă a volumului cerebral și cu posibile consecințe asupra funcțiilor cognitive pe termen lung. În paralel, Organizația Mondială a Sănătății, prin intermediul Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului (IARC), a consolidat dovezile privind legătura directă dintre consumul de alcool și riscul de cancer. Datele epidemiologice arată că alcoolul este implicat în apariția a cel puțin șapte tipuri de cancer: de sân, ficat, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag și colorectal, iar dovezi emergente sugerează o posibilă asociere și cu cancerul de stomac și pancreas. Mecanismele implică transformarea etanolului în acetaldehidă (un compus carcinogen) și modificări la nivel hormonal și inflamator. În prezent, IARC recomandă reducerea cât mai mult posibilă a consumului, subliniind că, pentru prevenirea cancerului și menținerea sănătății cerebrale, cel mai sigur este să nu se consume deloc alcool.
Citește și:
- STUDIU: Consumul de alcool scade până la jumătate șansele de a rămâne însărcinată
- STUDIU. Consumul de alcool la tineri ar putea fi redus prin introducerea testării genetice, alături de consilierea comportamentală
- STUDIU. Chiar și consumul moderat de alcool, echivalentul unui pahar de vin zilnic, se asociază cu reducerea volumului cerebral