STUDIU. Chiar și consumul moderat de alcool, echivalentul unui pahar de vin zilnic, se asociază cu reducerea volumului cerebral
Multiple studii demonstrează consecințele negative ale consumului nociv de etanol în cantități mari, inclusiv asupra arhitecturii cerebrale. Cu toate acestea, nu există suficiente date asupra efectelor consumului de alcool în cantități reduse sau moderate. Deși opinia că un pahar de vin roșu pe zi ar fi benefic pentru sănătate a fost larg răspândită, aceasta este tot mai contestată prin prisma datelor științifice obținute în ultima vreme. Descoperirile recente sugerează faptul că nu există o cantitate sigură în ceea ce privește consumul de alcool.
Rezultatele unui studiu recent indică faptul că inclusiv consumul moderat de alcool pe termen lung este asociat cu reducerea volumului cerebral. Conform studiului, chiar și consumul zilnic a 1 până la 2 unități de alcool este asociat cu reducerea substanței albe și cenușii. Totodată, puterea acestei relații statistice negative crește o dată cu creșterea cantității de alcool consumate.
Despre studiu
Cercetătorii au evaluat asocierea dintre consumul de etanol și structura creierului utilizând date imagistice ale 36.678 de adulți incluși în UK BioBank. Persoanele incluse în analiză au furnizat date despre obiceiurile de consum de alcool pe parcursul ultimului an și au efectuat o examinare de tip RMN cerebral. Pe baza acestor explorări imagistice, cercetătorii au dezvoltat fenotipuri derivate din imagistică (IDP – imaging derived phenotypes) pentru explorarea structurii cerebrale.
Datele arată o asociere negativă între consumul de alcool și următorii parametrii: volumul cerebral global, volumul substanței cenușii și microstructura substanței albe. În ceea ce privește volumul substanței cenușii, corelația negativă cu uzul de alcool se observă la nivelul întregului țesut cerebral. Modificările microstructurale de la nivelul substanței albe au fost raportate în mai multe tracte, fiind observate chiar și în cazul persoanelor care consumă în medie una sau două unități de alcool. O unitate de alcool reprezintă aproximativ 10 ml de alcool pur, fiind echivalentul unei halbe de bere sau unui pahar de vin.
Conform studiului, asocierea dintre numărul de unități de alcool consumate și modificările globale ale fenotipurilor imagistice devine mai puternică odată cu creșterea unităților consumate zilnic. De asemenea, rezultatele sugerează că efectul asociat creșterii de la 1 la 2 unități de alcool consumate zilnic este echivalent efectului îmbătrânirii cu 2 ani. Creșterea consumului de la 2 la 3 unități de alcool pe zi ar fi echivalentul îmbătrânirii cu 3,5 ani.
Punctul forte al acestei cercetări este reprezentat de mărimea eșantionului studiat care a permis identificarea unor tendințe dificil de demonstrat în cazul studiilor cu un număr mai redus de participanți.
„A avea acest set de date este ca și cum ai avea un microscop sau un telescop cu o lentilă mai puternică. Obții o rezoluție mai bună și începi să vezi tipare și asocieri pe care nu le puteai observa înainte”, a declarat un co-autor al studiului, Gideon Nave, de la Wharton School of the University of Pennsylvania.
Pe de altă parte, rezultatele sugerează doar o asociere și nu se pot trage concluzii referitoare la o potențială relație de tip cauză-efect. Mai mult decât atât, studiul se bazează pe auto-raportări în ceea ce privește obiceiurile de consum de alcool pe parcursul anului anterior. Astfel, datele nu pot reflecta nivelul consumului înainte de această perioadă, existând totodată și riscul unei raportări lipsite de acuratețe din partea participanților. În ciuda limitărilor studiului, datele raportate deschid noi perspective asupra potențialelor consecințe ale consumului de alcool în cantități moderate și reduse, sugerând caracterul nociv al acestui obicei. Rezultatele contestă suplimentar prezumția generală asupra nivelului de alcool considerat a fi sigur din punct de vedere al sănătății.
Citește și:
- CE SPUN STUDIILE despre consumul de alcool și impactul asupra sănătății
- ANALIZĂ. Rețelele de socializare contribuie la crearea unui comportament care încurajează consumul de alcool în rândul adolescenților. Influencerii – principalii promotori
- #COVID19. Riscul abuzului de alcool în timpul pandemiei. 67% dintre români au consumat alcool cel puțin o dată în ultimul an