Rezistența antimicrobiană reprezintă una dintre cele mai grave amenințări pentru sănătatea publică la nivel global, fiind asociată cu milioane de decese anual. Până în prezent, principala cauză identificată a fost utilizarea excesivă a antibioticelor în practica medicală, dar și în agricultură. Totuși, studii recente au evidențiat că și alte clase de medicamente, nu doar antibioticele, folosite pentru afecțiuni cronice, pot contribui la apariția și răspândirea rezistenței bacteriene.
Aceste medicamente, printre care antiinflamatoarele nesteroidiene, analgezicele, diureticele sau statinele, pot influența în mod direct sau indirect adaptarea bacteriilor. Unele au activitate antibacteriană modestă, altele induc mecanisme de rezistență încrucișată, cum este supraexpresia pompelor de eflux, care elimină din celulă atât antibiotice, cât și alte substanțe toxice. În plus, eliminarea parțială a acestor compuși prin urină și materii fecale contribuie la contaminarea mediului, generând un ecosistem favorabil schimbului de gene de rezistență.
Un studiu recent, publicat în ”Nature”, a evaluat efectele a nouă medicamente utilizate frecvent în îngrijirea vârstnicilor – printre care ibuprofenul, paracetamolul, diclofenacul, furosemidul, atorvastatina și metforminul – asupra dezvoltării rezistenței la ciprofloxacină în două tulpini de Escherichia coli. Rezultatele au arătat că ibuprofenul și paracetamolul cresc semnificativ frecvența mutațiilor și determină apariția unor tulpini cu rezistență ridicată la ciprofloxacină. Analizele genetice au identificat mutații în anumite gene care duc la dezvoltarea unui mecanism central în rezistența la antibiotice.
”Acest lucru nu înseamnă că nu mai trebuie să folosim aceste medicamente, dar trebuie să fim mai precauți cu modul în care acestea interacționează cu antibioticele, și asta înseamnă să privim dincolo de simple combinații între două medicamente”, a declarat Prof. Rietie Venter din cadrul UniSA, într-un articol publicat în jurnalul ”University of South Australia”.
Expunerea concomitentă la două medicamente din altă categorie, a amplificat aceste efecte, crescând rata mutațiilor și nivelul de rezistență. Mai mult, tulpinile rezultate nu prezentau doar rezistență la ciprofloxacină, ci și la alte clase de antibiotice, subliniind riscul apariției unei rezistențe multiple.
Aceste descoperiri au implicații importante pentru practica medicală, în special în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, unde politerapia și consumul frecvent de antibiotice sunt comune. Administrarea simultană a mai multor medicamente, chiar dacă nu sunt antibiotice, poate accelera selecția bacteriilor rezistente și poate reduce eficiența tratamentelor antiinfecțioase.
În concluzie, studiul demonstrează că rolul medicamentelor care nu fac parte din clasa antibioticelor în rezistenția antimicrobienă este mult mai relevant decât se credea. Ibuprofenul și paracetamolul, dar și alte medicamente utilizate zilnic, pot facilita apariția unor tulpini de E. coli multirezistente atunci când sunt administrate împreună cu antibiotice precum ciprofloxacina.
Citește și:
- STUDIU. Eficacitatea imunoterapiei la pacienţii cu NSCLC metastatic ar putea fi crescută prin administrarea de antiinflamatoare
- Prezența microplasticelor în mediu favorizează apariția bacteriilor rezistente la antibiotice
- #ASCO25. Biopsia lichidă depistează precoce pacientele cu cancer de sân avansat care ar putea dezvolta rezistență la tratament