O nouă terapie genică previne afectarea musculară la pacienții cu distrofie musculară Duchenne (DMD). Terapia a demonstrat rezultate promițătoare în studiile preclinice, inclusiv posibilitatea de reparare a fibrelor musculare, nu doar oprirea declinului funcției musculare. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Universitatea de Medicină din Washington.
Abordarea inovatoare, detaliată într-o publicație recentă în Nature, implică administrarea unor fragmente genetice folosind vectori virali adeno-asociați (AAV) pentru a înlocui gena DMD defectă în celulele musculare. Această metodă permite producerea distrofinei, o proteină care lipsește la persoanele cu DMD și este esențială pentru menținerea integrității structurale a celulelor musculare. Fără suficientă distrofină, fibrele musculare sunt ușor deteriorate și treptat înlocuite de țesut cicatricial și grăsime, ceea ce duce la simptomele și progresia bolii.
Boala afectează în principal bărbații și duce la o degenerare musculară progresivă, cu simptome care apar de obicei în jurul vârstei de patru ani. Pacienții nu supraviețuiesc, de obicei, mai mult de douăzeci sau treizeci de ani, deoarece tratamentele existente pot doar să încetinească progresia acesteia.
Una dintre principalele provocări în tratarea DMD a fost dimensiunea genei care trebuie reparată. Livrarea materialului genetic necesar în mușchi a fost comparată cu încercarea de a introduce un pat king-size printr-o ușă îngustă. Noua metodă depășește acest obstacol folosind mai mulți vectori AAV pentru a transporta părți ale proteinei terapeutice în mușchi, unde acestea se asamblează.
În laborator, această abordare nu doar că a oprit progresia DMD, dar a și inversat o mare parte din patologia musculară asociată cu boala.
Un alt avantaj semnificativ al acestei noi tehnici este potențialul de a reduce efectele secundare asociate cu dozele mari de vectori AAV. Terapiile genice utilizate până acum au necesitat doze mari, declanșând răspunsuri imune care puteau deteriora inima sau ficatul. Noii vectori AAV folosiți în acest studiu permit utilizarea de doze mai mici, reducând astfel efectele adverse. Acest răspuns imun a fost un obstacol semnificativ, dar eficiența noii metode ar putea marca un pas important înainte.
Următoarea fază pentru această terapie implică teste clinice pe oameni, care vor începe în aproximativ doi ani. Aceste teste vor fi cruciale pentru determinarea siguranței și eficacității tratamentului, a explicat Dr. Jeffery Chamberlain, neurolog și genetician la UW Medicine.
Noua terapie genică pentru distrofia musculară Duchenne ar putea reprezenta un model și pentru alte indicații. Prin utilizarea unor vectori AAV inovatori pentru a livra și asambla proteinele terapeutice în celulele musculare, acest tratament nu doar că oprește progresia bolii, dar oferă și potențialul de a inversa deteriorarea musculară. Cercetarea continuă să avanseze, iar cu studiile clinice care vor urma există speranța că terapia genică va oferi o opțiune de tratament viabilă pentru cei care suferă de distrofie musculară Duchenne, îmbunătățindu-le semnificativ calitatea vieții și speranța de viață.
DMD este moștenită într-un mod recesiv legat de cromozomul X, ceea ce înseamnă că gena defectă se află pe cromozomul X. Deoarece bărbații au doar un cromozom X, ei sunt afectați mai sever, în timp ce femeile pot fi purtătoare și pot prezenta simptome ușoare sau deloc. Simptomele apar de obicei între vârstele de 2 și 5 ani. Semnele timpurii includ dificultăți la mers, căderi frecvente și probleme cu abilitățile motorii. Pe măsură ce boala progresează, slăbiciunea musculară se extinde la brațe, gât și alte zone, ducând la o dizabilitate semnificativă. Majoritatea pacienților necesită un scaun cu rotile până în adolescență.
Deși nu există o terapie curativă pentru DMD, tratamentele utilizate în prezent vizează gestionarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții. Corticosteroizii pot încetini degenerarea musculară, iar terapia fizică, îngrijirea respiratorie și managementul cardiac sunt componente de bază ale îngrijirii.
Terapia genică pentru DMD vizează abordarea cauzei bolii prin corectarea sau compensarea genei defecte. Mai multe abordări inovatoare sunt în prezent explorate:
- Terapiile bazate pe exon skipping: această tehnică utilizează molecule sintetice numite oligonucleotide antisens pentru a “sări” peste părțile defecte ale genei DMD, permițând celulelor să producă o versiune mai scurtă, dar funcțională, a distrofine. În Europa, terapiile de skipping de exon aprobate pentru tratarea distrofiei musculare Duchenne includ Golodirsen (Vyondys 53) și Ataluren (Translarna), oferind opțiuni inovatoare pentru gestionarea acestei boli debilitante.
- Terapia de substituție genică: implică livrarea unei copii funcționale a genei distrofinei în celulele musculare folosind vectori virali. Deoarece gena distrofinei este prea mare pentru a fi administrată într-o singură bucată, cercetătorii utilizează versiuni mai mici ale genei care își păstrează funcțiile esențiale. Noua terapie genică dezvoltată de UW Medicine, care utilizează AAV pentru a administra proteina lipsă în celulele musculare, este un exemplu al acestei metode.
- Editarea genică CRISPR-Cas9: această tehnologie permite editarea precisă a ADN-ului din celule. În contextul DMD, CRISPR-Cas9 poate fi utilizată pentru a corecta direct mutațiile din gena DMD. Studiile preclinice sunt promițătoare, dar există încă provocări semnificative înainte ca această metodă să poată fi aplicată pe scară largă la oameni
Citește și