Noul raport al The Lancet Oncology Commission, „European Groundshot — abordarea provocărilor Europei în domeniul cercetării cancerului”, reunește o gamă largă de experți, din multiple țări: pacienți, oameni de știință, profesioniști din domeniul sănătății, cu experiență privind cercetarea în cancer din Europa. România este reprezentată de Dr. Marius Geantă, Președinte Centrul pentru Inovație în Medicină și co-autor.
- Cu aproximativ un milion de cazuri de cancer nediagnosticate în Europa în ultimii doi ani, se preconizează că impactul pandemiei de COVID-19 va inversa progresele în combaterea cancerului la nivel european cu aproape un deceniu.
- Noua lucrare comisionată de The Lancet Oncology, „European Groundshot—addressing Europe’s cancer research challenges”, evidențiază importanța esențială a cercetării în abordarea provocărilor fără precedent cu care se confruntă sistemele europene și face recomandări cheie pentru modul în care acest lucru poate fi realizat.
- Comisia Lancet Oncology identifică, de asemenea, lacune în peisajul european de cercetare în cancer și solicită o dublare a bugetului european pentru cercetare, precum și prioritizarea domeniilor insuficient deservite, inclusiv prevenirea, screening-ul și diagnosticarea precoce, radioterapia și chirurgia, știința implementării, și supraviețuirea.
Raportul urmează modelul US Cancer Moonshot în stabilirea unor recomandări pentru a dezvolta o foaie de parcurs de succes cercetarea cancerului în Europa. În plus, Comisia Lancet susține că cercetarea europeană în domeniul cancerului ar trebui să aibă o abordare mai bine fundamentată, axată pe pacient și cetățean, mai degrabă decât pe tehnologii.
„În contextul pandemiei de COVID-19, Brexit-ului și invaziei din Ucraina, este mai important ca niciodată ca Europa să dezvolte un peisaj rezistent de cercetare a cancerului pentru a juca un rol transformator în îmbunătățirea prevenirii, diagnosticării, tratamentului și calității vieții pentru pacienții actuali și viitori și cei care trăiesc dincolo de cancer”, a declarat profesorul Mark Lawler, Universitatea Queen din Belfast, Marea Britanie, Președinte și autor principal al Raportului.
Înregistrează-te la Conferința de Medicină Personalizată 2022 pentru a avea ocazia să afli de la Prof. Mark Lawler mai multe detalii despre acest Raport.
Lacune în cercetarea europeană a cancerului și finanțarea acesteia
Analiza investițiilor în cercetarea cancerului în Europa, în perioada 2010-2019, arată că valoarea totală a investițiilor, excluzând sectorul privat, a fost de aproximativ 20-22 de miliarde EUR, aproximativ 26 EUR pe cap de locuitor. Cifra echivalentă minimă pentru SUA în aceeași perioadă a fost de 80,5 miliarde USD (aproximativ 76 miliarde EUR și 234 EUR per capita). Având în vedere această diferență uriașă, Comisia solicită o dublare a bugetului european pentru cercetarea cancerului, la 50 EUR pe cap de locuitor până în 2030.
Mai mult, conform raportului, cercetarea în domeniul prevenției cancerului nu a beneficiat de finanțarea pe care o merită, deși are potențialul de a reduce numărul de persoane care dezvoltă cancer și, prin urmare, ar permite mai multe resurse disponibile pentru cei care au nevoie de tratament. Raportul solicită o re-prioritizare semnificativă a prevenirii cancerului, screening-ului și cercetării în depistarea precoce a cancerului pentru a reduce povara cancerului pentru cetățenii europeni și a le permite celor care se îmbolnăvesc să aibă acces la mai multe resurse și la cele mai bune tratamente disponibile.
„Se estimează că 40% dintre cazurile de cancer din Europa ar putea fi prevenite dacă strategiile de prevenire primară ar folosi mai bine înțelegerea noastră actuală a factorilor de risc pentru cancer. Există deja intervenții de prevenire a cancerului bazate pe dovezi și eficiente din punct de vedere al costurilor disponibile și dorim să vedem o implementare și comunicare mai eficace a acestora în întreaga Europă. În plus, până la o treime din cazurile de cancer din Europa au mai multe șanse de a avea un prognostic favorabil dacă sunt detectate devreme, dar, în mod dezamăgitor, constatăm că ratele programelor de screening variază mult între diferite țări europene. Este nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege de ce oamenii nu participă la programele de depistare a cancerului în întreaga Europă”, a declarat Anna Schmutz, Agenția Internațională pentru Cercetare a Cancerului (IARC), Franța.
Citește și:
- Planul european de luptă împotriva cancerului: inovația, factorul care trebuie să reducă diferența Est-Vest
- De la Plan la Acțiune și Misiune: “Este timpul pentru următorul nivel de implicare în Misiunea pentru Cancer – implicarea cetățenilor”
- Cancer Mission: Rolul cercetării și inovării în oncologie, pentru salvarea de vieți și o viață mai bună și mai lungă pentru cetățenii europeni