Comisia Europeană a publicat primul Plan al Uniunii Europene pentru sănătatea cardiovasculară, Safe Hearts Plan, un document strategic care stabilește un cadru comun de acțiune pentru prevenția, depistarea și managementul bolilor cardiovasculare la nivel european.
Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de deces și dizabilitate în Uniunea Europeană, cu aproximativ 1,7 milioane de decese anual și peste 62 de milioane de persoane afectate. Impactul economic depășește 280 de miliarde de euro pe an, incluzând costuri medicale directe și pierderi de productivitate. Diferențele dintre statele membre sunt semnificative: ratele de mortalitate cardiovasculară pot fi de peste șase ori mai mari între anumite țări și regiuni ale UE.
Pentru prima dată, Comisia propune un răspuns coordonat la nivelul UE pentru această povară majoră , bazat pe dovezile sintetizate în raportul OECD The State of Cardiovascular Health in the European Union și pe lecțiile învățate din inițiative europene, inclusiv proiecte precum PERFECTO, dedicate depistării precoce a riscului cardiovascular ereditar.
Un nou cadru european pentru sănătatea cardiovasculară
Planul pornește de la o evaluare realistă a limitelor abordărilor actuale. Deși aproape 80% dintre bolile cardiovasculare sunt considerate evitabile, prevenția reprezintă în medie doar 3–5% din cheltuielile totale de sănătate în majoritatea statelor membre. În paralel, prevalența factorilor de risc continuă să crească în anumite segmente ale populației.
Documentul evidențiază o creștere constantă a cazurilor de diabet, obezitate și hipertensiune arterială, dar și persistența unor factori de risc insuficient controlați, precum colesterolul crescut. Aproape o treime din morbiditatea și mortalitatea cardiovasculară din Europa este asociată colesterolului necontrolat, iar peste 50% dintre europeni au niveluri crescute sau insuficient controlate.
În același timp, Planul atrage atenția asupra inegalităților structurale: diferențe geografice, socio-economice și legate de accesul la servicii, dar și discrepanțe în diagnostic și tratament, inclusiv întârzieri și subdiagnosticare în anumite grupuri populaționale.
Țintirea factorilor de risc modificabili prin acțiuni coordonate la nivel individual și de sistem
Safe Hearts Plan tratează factorii de risc modificabili ca element central al prevenției cardiovasculare, pornind de la date care arată o expunere larg răspândită în populația europeană și un impact semnificativ asupra mortalității și dizabilității evitabile. Documentul evidențiază că obezitatea afectează aproximativ 15% dintre adulți și 9% dintre copii din Uniunea Europeană, iar o proporție covârșitoare a deceselor asociate excesului ponderal este legată de boli cardiovasculare. În același timp, nivelurile insuficiente de activitate fizică rămân frecvente, peste un sfert din populație neatingând recomandările minime pentru menținerea sănătății cardiovasculare.
Planul atrage atenția și asupra consumului nociv de alcool, care continuă să contribuie la riscul cardiovascular, în special prin episoade de consum excesiv în rândul tinerilor, precum și asupra fumatului, care rămâne un determinant major al bolii cardiovasculare. Deși prevalența fumatului clasic este în scădere, documentul semnalează creșterea utilizării produselor noi cu nicotină, mai ales în rândul adolescenților, ca o provocare emergentă pentru sănătatea publică. La acestea se adaugă alimentația dezechilibrată, marcată de un consum ridicat de alimente ultraprocesate, asociată cu obezitatea, diabetul și alte tulburări metabolice care cresc riscul cardiovascular.
În fața acestei realități, Safe Hearts Plan propune o abordare integrată a factorilor de risc, care depășește intervențiile punctuale și pune accent pe politici publice coerente: măsuri de prevenție la nivel populațional, reglementări care să sprijine alegeri alimentare mai sănătoase, politici de control al tutunului și alcoolului, precum și intervenții care să faciliteze activitatea fizică. Planul subliniază că reducerea riscului cardiovascular nu poate fi lăsată exclusiv în responsabilitatea individului, ci necesită acțiune coordonată la nivel de sistem, susținută de date, instrumente digitale și monitorizare continuă.
Planul subliniază că aceste riscuri nu pot fi gestionate exclusiv prin responsabilitate individuală, ci necesită politici publice coerente, inclusiv măsuri de reglementare, fiscalitate, informare și reformulare a produselor alimentare.
Riscul cardiovascular genetic, adus în prim-planul politicilor UE
Un element distinctiv al Safe Hearts Plan este recunoașterea explicită a riscului cardiovascular determinat genetic, adesea insuficient identificat în sistemele de sănătate.
Documentul menționează în mod explicit:
- hipercolesterolemia familială (FH), care afectează aproximativ 1 din 250 de persoane, dar este diagnosticată în mai puțin de 10% din cazuri în UE;
- nivelurile crescute de lipoproteină(a), prezente la aproximativ 20% din populație, asociate cu un risc cardiovascular independent.
În acest context, Planul promovează dezvoltarea screeningului bazat pe risc, combinând evaluarea factorilor clasici (tensiune arterială, colesterol, glicemie) cu istoricul familial și date genetice, acolo unde este relevant. Sunt menționate explicit proiecte europene precum PERFECTO și FH-EARLY, care susțin strategii de depistare precoce și management al riscului ereditar, inclusiv în populațiile pediatrice.
Digitalizarea ca instrument pentru prevenție și depistare precoce
Planul acordă un rol central digitalizării și utilizării datelor, dar într-o logică pragmatică. În prezent, doar șase state membre folosesc dosarele electronice de sănătate pentru monitorizarea sistematică a rezultatelor cardiovasculare, iar majoritatea registrelor existente nu sunt interoperabile.
Safe Hearts Plan propune:
- utilizarea infrastructurilor create prin Spațiul European al Datelor de Sănătate (EHDS),
- dezvoltarea de instrumente digitale pentru evaluarea riscului,
- implementarea responsabilă a inteligenței artificiale în depistare și stratificarea riscului,
- evitarea biasurilor de gen și socio-economice în utilizarea datelor.
Digitalizarea este prezentată nu ca un scop în sine, ci ca un mijloc de creștere a eficienței prevenției și reducerii inegalităților.
Cercetarea, motor al politicilor europene în sănătatea cardiovasculară
Safe Hearts Plan subliniază explicit că progresul în prevenția și îngrijirea cardiovasculară depinde de capacitatea de a transforma rezultatele cercetării în politici publice funcționale. Deși Uniunea Europeană investește substanțial în cercetare biomedicală și în sănătate publică, documentul recunoaște existența unui decalaj persistent între dovezile științifice disponibile și implementarea lor la scară largă în sistemele de sănătate.
Planul atrage atenția asupra nevoii de cercetare orientată spre implementare, care să răspundă nu doar la întrebări biologice sau clinice, ci și la barierele reale din practică: acceptarea screeningului, comunicarea riscului, integrarea prevenției în îngrijirea primară și adaptarea intervențiilor la contexte socio-culturale diferite. În acest sens, sunt valorizate proiectele care combină datele clinice cu cercetarea socială, comportamentală și de politici publice.
Această orientare reflectă o maturizare a abordării europene, în care cercetarea nu este privită ca un scop în sine, ci ca instrument pentru reducerea inegalităților și îmbunătățirea rezultatelor de sănătate.
PERFECTO: un proiect european care informează politicile de prevenție personalizată
În acest context, Safe Hearts Plan face referire explicită la inițiative europene finanțate care au contribuit la dezvoltarea de soluții aplicabile pentru prevenția cardiovasculară, printre care PERFECTO – FH. Menționarea proiectului în documentul strategic al Comisiei Europene este relevantă nu doar ca recunoaștere formală, ci ca indicator al tipului de intervenții pe care Planul încearcă să le promoveze la scară europeană.
PERFECTO a abordat una dintre cele mai dificile provocări ale prevenției cardiovasculare: identificarea precoce a hipercolesterolemiei familiale și comunicarea riscului genetic într-un mod acceptabil pentru familii și eficient pentru sistemele de sănătate. Proiectul a combinat datele clinice cu cercetarea socială și cu implicarea actorilor relevanți, pentru a dezvolta modele de screening și comunicare adaptate contextelor naționale.
Un element important al proiectului a fost contribuția românească, coordonată de Centrul pentru Inovație în Medicină, care a adus o perspectivă de implementare și politici publice asupra screeningului pediatric și a comunicării personalizate a riscului cardiovascular. Această contribuție a evidențiat rolul esențial al alfabetizării în sănătate, al încrederii și al implicării cetățenilor în acceptarea intervențiilor preventive timpurii.
Planurile naționale de sănătate cardiovasculară până în 2027
Unul dintre cele mai concrete și politice mesaje ale Safe Hearts Plan este apelul adresat tuturor statelor membre de a elabora sau actualiza planuri naționale de sănătate cardiovasculară până în 2027. Această solicitare nu este formulată ca o simplă recomandare, ci ca o condiție esențială pentru reducerea fragmentării actuale a intervențiilor cardiovasculare în UE.
În prezent, doar o parte dintre statele membre dispun de strategii cardiovasculare dedicate, iar acolo unde acestea există, ele sunt adesea limitate la anumite componente (de exemplu, tratamentul bolii ischemice) și insuficient integrate cu prevenția, screeningul și îngrijirea pe termen lung. Safe Hearts Plan propune o schimbare de abordare, solicitând strategii naționale care să acopere întregul continuum cardiovascular.
Comisia Europeană subliniază că planurile naționale ar trebui să includă, în mod explicit:
- obiective măsurabile pentru prevenție și depistare precoce,
- integrarea evaluării riscului cardiovascular în îngrijirea primară,
- măsuri pentru reducerea inegalităților geografice și socio-economice,
- mecanisme de monitorizare și raportare a progresului.
Pentru țări precum România, unde povara bolilor cardiovasculare este semnificativ mai mare decât media UE, acest apel reprezintă o oportunitate strategică de a trece de la intervenții punctuale la o abordare sistemică. În același timp, el evidențiază nevoia de capacitate administrativă, coordonare interinstituțională și utilizare eficientă a fondurilor europene pentru prevenție și depistare.
Implementarea, testul real al Safe Hearts Plan
Deși Safe Hearts Plan oferă un cadru strategic coerent și bine fundamentat, documentul recunoaște implicit că impactul său va depinde de implementare. Transpunerea obiectivelor europene în politici naționale va necesita voință politică, investiții susținute și colaborare între instituții, profesioniști din sănătate, cercetători și societatea civilă.
Pentru statele membre, următorii ani vor fi decisivi. Succesul Planului nu va fi măsurat prin numărul de strategii adoptate, ci prin capacitatea acestora de a reduce evenimentele cardiovasculare evitabile, de a depista riscul mai devreme și de a diminua inegalitățile persistente în sănătatea cardiovasculară.