Tratamentul cu antibiotice: alternativă viabilă în apendicita acută necomplicată
Antibioticele pot reprezenta o alternativă pentru intervențiile chirurgicale la pacienții cu apendicită acută ce nu prezintă alte complicații. Acest lucru a încercat să fie demonstrat într-un studiu randomizat timp de cinci ani.
“Urmărirea pe termen lung a pacienților cu apendicită acută sugerează faptul că tratamentul cu antibiotice poate reprezenta o alternativă la operația chirurgicală”, a declarat Paulina Salminen, Universitatea din Turku, Finlanda.
Chiar dacă până în prezent, apendicectomia este un standard de aur în tratamentul apendicitei, evoluția în imagistica medicală, precum și utilizarea antibioticelor au permis clinicienilor să considere tratamentul cu antibiotice o alternativă viabilă în anumite tipuri de afecțiuni.
Într-un studiu randomizat, Salminen a concluzionat că 73% dintre pacienții cu apendicită acută fără complicații cărora li s-au administrat antibiotice nu au avut nevoie de intervenția chirurgicală timp de un an. Totuși, mai există câteva întrebări legate de rezultatele pe termen lung.
Studiul s-a realizat în șase spitale din Finlanda unde au participat 530 de adulți (329 de bărbați și 201 femei) cu apendicită acută fără complicații. Dintre aceștia 273 au fost supuși apendicectomiei (media de vârstă fiind de 35 de ani) și 257 au primit tratament cu antibiotice (media de vârstă fiind de 33 de ani).
“Studiul nu trebuie să se oprească aici, deoarece este ideal să se urmărească și alți factori precum regimul optim de utilizare al antibioticelor”, a declarat Livingston, editor la JAMA
Pacienții au primit ca linie de tratament: ertapenem (1g/zi) intravenos pentru 3 zile în cadrul spitalului, apoi levofloxacin (500 mg de 3 ori/zi timp de 7 zile) și metronidazol (500 mg de trei ori pe zi). Linvingston consideră că este un tratament mult prea agresiv și ca ar trebui reevaluat.
Pacienții au fost urmăriți timp de cinci ani. Doi dintre cei care fost operați și unul dintre cei care au primit tratament cu antibiotice au decedat. Niciunul dintre aceste decese nu au fost considerate elecvente pentru studiu.
Dintre cei 257 de pacienți care au primit inițial antibiotice, 100 au fost apendicectomizați. 70 dintre aceștia în mai puțin de la un an de la administrare (intervalul de confidență-CI=95%), iar 30 au fost apendicectomizați în următoarea perioada (CI=95%).
Incidența cumulativă (proporția de indivizi dintr-o populație fixă care dezvoltă boala într-un interval de timp) a apendicitei recurente la pacienții care au primit inițial numai tratament cu antibiotice a fost de 34% la 2 ani (87/256), 35,2% la 3 ani (95/256), 37,1% la 4 ani (95/256) și 39,1% la 5 ani (100/256).
“3/4 dintre pacienții cu apendicită acută care au fost tratați inițial cu antibiotice, ulterior fiind supuși intervenției chirurgicale nu au manifestat reacții adverse. Aceste constatări demonstrează fezabilitatea tratării apendicitei cu antibiotice, fără operație”, a declarat Paulina Salminen
Apendicita este cea mai frecventă urgență chirugicală abdominală atât în țările europene, cât și în Statele Unite ale Americii. În România 1/50 de indivizi suferă de apendicită acută de-a lungul vieții.
Citește și:
- #ERSCongress. Testul simplu și rapid pentru infecțiile respiratorii virale care reduce internarea în spital și utilizarea antibioticelor
- Premiul Nobel pentru Chimie 2017: microscopia crio-electronică, descoperirea care a ajutat la înțelegerea rezistenței la antibiotice și la descifrarea virusului Zika
- #ERSCongress. Contaminarea cu bacteria ureaplasma în momentul nașterii, riscul de deces și tratamentul cu azitromicină