Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

CE SPUN STUDIILE: Când și cât de eficiente sunt de fapt probioticele?

mm
18 Feb 2019
5704 Views

Probioticele conțin microorganisme similare bacteriilor cu rol benefic care se găsesc în mod normal la nivel intestinal. Probioticele se folosesc pe scară largă într-o varietate de boli gastrointestinale. Cu toate acestea, nu există un consens clar asupra tipului de probiotic eficient în diversele tulburări digestive și asupra momentului optim de administrare, ceea ce poate fi derutant pentru medici și pacienți.

Preparatele probiotice sunt utilizate frecvent și de către indivizii sănătoși, cu scop preventiv, pentru a obține efecte benefice asupra stării de sănătate și a îmbunătăți calitatea vieții. Piața probioticelor s-a transformat astfel într-o industrie care oferă extrem de multe variante de preparate disponibile.

abonare

Cele mai utilizate probiotice conțin tulpini de Bifidobacterium și Lactobacillus – grupurile de bacterii predominante la nivelul microbiotei intestinale. Tulpina Saccharomyces boulardii a arătat de asemenea efecte benefice. Astfel, este important să ținem cont de compoziția probioticului administrat atunci când interpretăm rezultatele asupra siguranței și eficacității clinice.

Tulpini de probiotice utilizate uzual. Sursa foto: Journal of Medical Research and Innovation

Eficiența probioticelor este dependentă de specie, doză și boală, iar durata de administrare depinde de indicația clinică. Există dovezi conform cărora probioticele sunt eficiente în diareea acută infecțioasă, diareea asociată tratamentului antibiotic, diareea asociată infecției cu Clostridium difficile, encefalopatia hepatică, colita ulcerativă, sindromul de intestin iritabil, tulburările gastrointestinale funcționale și enterocolita necrotizantă. Pe de altă parte, studiile au arătat lipsa eficacității în pancreatita acută și boala Crohn.

Mecanismul de acțiune al probioticelor

S-a observat că microbiota are o varietate de efecte asupra stărilor de sănătate și boală. Microflora intestinală este compusă din microbi care se găsesc în mod normal la nivel intestinal, însă poate fi afectată de dietă, stil de viață, expunere la toxine, antibioterapie etc. Există o relație între starea de sănătate, boală, sistemul imunitar și modificările de la nivelul microbiotei. Se consideră că bacteriile nocive încep să predomine în tulburări variate precum obezitatea, boli autoimune, infecții. Probioticele au rol în menținerea echilibrului imunologic la nivelul tractului gastrointestinal prin interacțiunea directă cu celulele imune. Astfel, probioticele au devenit un instrument pentru a contracara „disbioza”, prin înlocuirea microflorei dăunătoare cu microorganisme cu efect benefic.

Mecanismul de acțiune al probioticelor la nivel instestinal. Sursa foto: Karger

Încă nu se cunosc majoritatea mecanismelor din spatele efectelor benefice ale probioticelor, dar se cunoaște faptul că sunt multifactoriale și că diferă în funcție de specie. Unele dintre aceste mecanisme sunt legate de efectele probioticelor de antagonizare a diveselor microorganisme nocive prin: secreție de substanțe antimicrobiene, competiție pentru aderență la nivelul mucoasei și epiteliului, întărirea barierei epiteliale intestinale, modularea sistemului imun.

Diareea acută infecțioasă

În momentul de față există puține opțiuni terapeutice care să modifice cursul evoluției unei boli diareice acute infecțioase, tratamentul fiind în general unul simptomatic. Ghidurile actuale încurajează asocierea probioticelor în schema de tratament. Acestea au dovedit rezultate favorabile numai în cazul enterocolitelor de etiologie bacteriană; rezultatele fiind inconstante în infecțiile virale. Administrarea probioticelor trebuie începută la momentul debutului bolii diareice și, deși nu există dovezi care să susțină durata de administrare, se recomandă continuarea pentru 1-2 săptămâni de la rezoluția simptomatologiei.

O meta-analiză a 63 de studii clinice, incluzând 8.014 copii și adulți cu diaree acută infecțioasă, a decelat o reducere semnificativă a duratei bolii în cazul utilizării probioticelor (25 de ore mai puțin), scăderea cu 59% a riscului de prelungire a duratei peste patru zile și scăderea numărului de scaune zilnice. O altă meta-analiză, care a inclus 17 studii și 2.012 copii cu diaree acută, a demonstrat scăderea cu aproximativ 20 de ore a duratei bolii la pacienții care au primit probiotice.

Eficiența probioticelor a fost dovedită și în cazul diareei călătorului. Astfel, în cadrul unei meta-analize a 12 studii clinice și 5.171 de pacienți, s-a observat reducerea cu 15% a riscului de a dezvolta diareea călătorului în cazul prevenției prin administrare de probiotice începând cu două zile anterior călătoriei și continuată pe parcursul excursiei.

Cu toate acestea, un studiu clinic, care a înrolat 646 de copii cu diaree acută determinată în general de infecția cu rotavirus, nu a dovedit o diferență semnificativă între grupul de pacienți care a primit probioticul conținând Lactobacillus rhamnosus GG și grupul de control în ceea ce privește frecvența scaunelor, durata bolii diareice, prezența vărsăturilor sau durata internării.

Diareea asociată antiobioterapiei. Diareea determinată de infecția cu Clostridium difficile

Probioticele sunt eficiente în prevenția și tratamentul diareei asociate antibioterapiei și în prevenția diareei produsă de infecția cu Clostridium difficile. Administrarea probioticelor trebuie începută în prima zi de antibioterapie și continuată pentru 1-2 săptămâni de la terminarea terapiei cu antibiotic.

Infecțiile au un impact semnificativ asupra microbiotei intestinale. Agenții patogeni în sine, precum și utilizarea pe scară largă a antibioticelor și medicamentelor imunosupresoare, au multiple efecte nefavorabile asupra microflorei endogene, care va afecta la rândul său evoluția și prognosticul bolii infecțioase. Sursa foto: ScienceDirect

O meta-analiză a 23 de studii a analizat efectul probioticelor conținând L. rhamnosus sau Saccharomyces boulardii în prevenția diareei asociate antibioterapiei la 3.938 de copii. S-a observat scăderea cu 11% a riscului relativ de dezvoltare a diareei în cazul celor care au primit probiotic față de grupul de control, inclusiv diareea asociată infecției cu C. difficile, precum și reducerea frecvenței scaunelor, grăbirea recuperării și o durată redusă a bolii.

Infecția cu Helicobacter pylori

Rezultatele sunt inconstante în ceea ce privește eficacitatea probioticelor ca tratament adjuvant antibioterapiei de eradicare a infecției cu Helicobacter pylori. O meta-analiză a 8 studii clinice, care a inclus 1.163 de pacienți, a concluzionat creșterea ratei de eradicare a infecției cu H. pylori în cazul asocierii probioticelor conținând Lactobacillus. Însă, o meta-analiză a 21 de studii clinice asupra a 3.542 de pacienți nu a decelat o îmbunătățire a ratei de eradicare a infecției în cazul asocierii probioticelor, comparativ cu placebo.

Efectele infecției cu H. pylori asupra mucoasei intestinale. Sursa foto: Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology

Colita ulcerativă

Se consideră că este posibilă obținerea unor efecte benefice prin manipularea microbiotei la pacienții cu boli inflamatorii intestinale. Astfel, se investighează eficiența tratamentelor care vizează disbioza prezentă în bolile inflamatorii intestinale. Însă, din datele disponibile momentan, nu se poate concluziona dacă utilizarea probioticelor determină un beneficiu general în evoluția acestor boli.

Probioticele sunt eficiente în creșterea ratei de remisiune la adulții cu colită ulcerativă, dar nu și în menținerea remisiunii. Administrarea trebuie începută la debutul exacerbării colitei și continuată pentru 1-2 săptămâni de la rezoluția simptomelor. O meta-analiză a 23 de studii clinice, implicând 1.763 de pacienți, a dovedit creșterea cu 23,3% a ratei remisiunilor la pacienții cu colită ulcerativă activă, în cazul utilizării probioticelor.

Sindromul de intestin iritabil. Durerea abdominală funcțională

Probioticele sunt o opțiune promițătoare de tratament în sindromul de intestin iritabil însă calitatea și cantitatea dovezilor existente sunt destul de reduse. O meta-analiză a 23 de studii clinice, în care au fost incluși 2.575 de pacienți cu sindrom de intestistin iritabil, a arătat o ameliorare semnificativă a simptomatologiei generale, a balonării și flatulenței în cazul utilizării de probiotice. Într-o altă meta-analiză a 21 de studii (1.639 de pacienți) s-a evidențiat, de asemenea, îmbunătățirea simptomatologiei și a calității vieții, comparativ cu grupul de control.

Constipația cronică

Probioticele sunt eficiente la copiii și adulții cu constipație. Administrarea trebuie începută la debutul simptomatologiei și continuată atâta timp cât persistă simptomele. În cadrul unei meta-analize a 2 studii clinice (165 de pacienți cu constipație idiopatică cronică) s-a observat creșterea semificativă a numărului mediu de scaune pe săptămână la pacienții tratați cu probiotice, comparativ cu grupul de control.

Graficul Bristol (dezvoltat de către Bristol Royal Infirmary) al aspectului și conținutului materiilor fecale, utilizat în scop diagnostic. Sursa foto: Wikipedia

Enterocolita necrotizantă

Probioticele scad riscul de enterocolită necrotizantă și de deces la sugari. Terapia trebuie inițiată la copiii cu risc de a dezvolta această boală și continuată atâta timp cât riscul se menține crescut. O meta-analiză a demonstrat faptul că administrarea probioticelor reduce semnificativ riscul de enterocolită necrotizantă severă (efect observat pe un lot de 5.529 de pacienți) și mortalitatea (efect observat pe un lot 5.112 de copii).

Encefalopatia hepatică. Steatohepatita nonalcoolică

Probioticele au arătat efecte favorabile în cazul encefalopatiei hepatice. O meta-analiză a 6 studii clinice, care au inclus 496 de adulți cu ciroză, a arătat reducerea cu 15,3% a riscului relativ de dezvoltare a encefalopatiei hepatice în cazul administrării probioticelor. Într-o altă meta-analiză, a 21 de studii care au implicat 1.420 de pacienți, s-a observat îmbunătățirea recuperării și a calității vieții în cazul utilizării probioticelor, însă fără efect asupra mortalității.

O analiză sistematică a 3 studii clinice a concluzionat faptul că administrarea probioticelor determină ameliorarea funcției hepatice la adulții cu steatohepatită nonalcoolică pe baza markerilor biologici, însă lipsesc datele în privința efectelor asupra stării clinice a pacienților.

Depresia ușoară și moderată

Studii preclinice și clinice au sugerat ameliorarea simptomelor de depresie în cazul utilizării de probiotice. Se presupune că efectele favorabile sunt mediate prin intermediul axei intestin-sistem nervos și constau în reducerea inflamației și creșterea nivelurilor de serotonină.

Căile directe și indirecte (nervoase, endocrine, imune) ale interacțiunii bidirecționale între microbiota intestinală și sistemul nervos central. Sursa foto: PubMed

Conform unui studiu recent, probioticele pot fi eficiente în reducerea simptomelor depresive la pacienții netratați anterior cu forme ușoare spre moderate de depresie. Pacienții au fost tratați cu probiotice care conțineau două tulpini cunoscute a acționa la nivelul axei intestin-sistem nervos (Lactobacillus helveticus și Bifidobacterium longum). Aceștia au prezentat reducerea semnificativă a tulburărilor de dispoziție și somn după utilizarea probioticelor timp de 4 săptămâni. Rezultatele s-au menținut și la 8 săptămâni de la tratament. Rezultatele, deși preliminare, sunt importante deoarece probioticele au avantajul de a nu prezenta numeroasele efecte adverse ale medicamentelor antidepresive.

Boli în care probioticele sunt ineficiente

Probioticele sunt ineficiente în pancreatită acută și în boală Crohn. O meta-analiză a 6 studii clinice, care au evaluat 536 de pacienți cu pancreatită acută severă, a demonstrat faptul că utilizarea probioticelor nu a dus la modificări semnificative în ceea ce privește rata de infecție, numărul total de infecții înregistrate, rata operațiilor, durata spitalizării sau mortalitatea. Dovezi insuficiente au fost înregistrate și în cazul a 3 analize asupra eficienței probioticelor la pacienții cu boală Crohn în vederea inducerii remisiunii, menținerii remisiunii sau prevenția ratei de recurență postoperatorie.

Sunt probioticele eficiente cu adevărat?

Dovezile asupra efectului biologic al probioticelor (colonizării de la nivelul mucoasei intestinale) sunt limitate și controversate. Două studii recente au oferit noi date demonstrând faptul că deși probioticele rămân viabile în cursul pasajului gastrointestinal, ele reușesc să inducă numai un răspuns tranzitoriu, variabil și individualizat asupra colonizării de la nivelul mucoasei intestinale. Astfel, ar fi necesară o abordare personalizată, specifică a administrării probioticelor, deoarece suplimentarea empirică cu probiotice este posibil să nu producă un efect uniform și persistent la nivelul mucoasei.

Relația strânsă între microbiota intestinală umană și boli de la nivelul diferitelor sisteme și organe. Sursa foto: ScienceDirect

Cât de sigure sunt probioticele?

Probioticele sunt în general considerate sigure, însă este necesară prudență în cazul pacienților vulnerabili din punct de vedere imunologic. O analiză sistematică asupra a 387 de studii clinice însumând 24.615 de pacienți, nu a observat o creștere semnificativă a numărului de reacții adverse la pacienții tratați cu probiotice pe termen scurt (mai puțin de o lună).

Nu se cunosc efectele pe termen lung ale utilizării probioticelor și sunt necesare studii randomizate adresate acestei întrebări. O analiză a 17 studii care au inclus 1.530 de pacienți cu cancer, a depistat 5 cazuri de bacteriemie/ fungemie/ hemocultură pozitivă asociate cu administrarea probioticelor.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.