Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Bacteriile „bune” din intestin ar putea crește răspunsul la imunoterapie al bolnavilor de cancer

mm
10 Noi 2017
2523 Views

Imunoterapiile au revoluționat tratamentul cancerului, dar se estimează că doar între 20 și 30% dintre pacienți răspund, ceea înseamnă că identificarea grupurilor țintă pentru care terapia funcționează este o provocare.

Două articole publicate în revista Science arată că bolnavii de cancer care au niveluri crescute ale bacteriilor „benefice” în tractul gastrointestinal răspund mai bine la imunoterapii. Noile date susțin importanța microbiomului uman, ale cărui modificări au fost până acum asociate cu o gamă largă de afecțiuni, de la tulburări digestive până la depresie.

Pe baza acestor descoperiri, pacienții ar putea fi sfătuiți să apeleze la metode pentru dezvoltarea populațiilor de bacterii „bune” din tractul digestiv, atunci când primesc medicamente de tipul inhibitorilor PD-1 cum este Keytruda sau Opdivo.

Informații esențiale:

  • există mai multe celule imune capabile să oprească proliferarea celulelor canceroase la pacienții care prezintă nivele crescute de bacterii „bune” în tractul digestiv
  • persoanele care au folosit antibiotice și au avut flora intestinală afectată au avut un răspuns mai slab la imunoterapie și s-a înregistrat o creștere tumorală mai accelerată
  • Akkermansia muciniphila, o bacterie intestinală care se consideră ca are rol antiinflamator, s-a identificat mai frecvent la pacienții care au avut un răspuns bun la inhibitorii PD-1

Care este rolul microbiomului în organism?

Organismul uman găzduiește peste 100 trilioane de microbi, mai mulți decât propriile celule. Relația dintre om și microorganismele care îl „colonizează” trebuie privită dincolo de bolile infecțioase. Totalitatea microorganismelor care se găsesc în corp (bacterii , virusuri, ciuperci) alcătuiesc microbiota umană. Un termen folosit adesea sinonim este cel de microbiom, însă științific acesta este un termen mai larg, incluzând și materialul genetic al microorganismelor.

Cele mai multe bacterii se regăsesc la nivelul tractului digestiv, alcătuind flora (microbiota) digestivă, care se conturează la vârsta de 2 ani. Aceasta este implicată în procesele de digestie, protecție față de diverse agresiuni și are rol reglator pentru sistemul imun. Bacteriile intestinale joacă un rol important în sinteza vitaminelor din grupul B și vitaminei K, precum și în metabolismul acizilor biliari și xenobioticelor. De asemenea, tulburările la acest nivel au fost asociate cu boli inflamatorii și autoimune.

Sursa foto – Slideshare

Variantele prin care se poate controla microbiomul includ modificarea dietei, evitarea antibioticelor, administrarea de probiotice sau transplantul fecal, prin capsule sau clisme.

Ce spun cele două studii?

Un articol publicat de oamenii de știință francezi s-a bazat pe un studiu derulat la Gustave Roussy Cancer Campus din Paris care a inclus 249 de pacienți având cancer pulmonar sau renal. Persoanele care foloseau antibiotice pentru infecții dentare își distrugeau microbiomul, iar în cursul imunoterapiei se observa în continuare creșterea tumorală.

Akkermansia muciniphila este bacteria care a fost identificată la 69% dintre pacienții cu un răspuns bun la imunoterapie, pe când la cei cu un răspuns mai slab bacteria s-a identificat în doar o treime dintre cazuri. Crescând colonizarea cu A. muciniphila, la șoareci, s-au observat rezultate mult mai bune ale imunoterapiei.

Al doilea articol a vizat cercetările de la Universitatea din Texas, unde în cadrul MD Anderson Cancer Center, a fost examinată flora intestinală a 112 pacienți cu  melanom în stadiu avansat. Cei care au răspuns la terapie au prezentat și o diversitate mare a bacteriilor din tractul digestiv.

Nivele crescute de bacterii din speciile Faecalibacterium și Clostridiales s-au dovedit benefice pe când speciile Bacteroides au avut un impact negativ. S-a realizat, de asemenea, un transplant fecal, de la om la șoareci cu melanom. Animalele care au primit bacteriile „bune” au avut o rată mai mică de creștere tumorală față de șoarecii cu bacterii „rele”.

Care sunt următorii pași?

Dr. Jennifer Wargo, autor al celui de-al doilea studiu și oncolog la Universitatea din Texas a explicat că acești microbi modulează atât imunitatea la nivel sistemic, cât și imunitatea antitumorală. Bacteriile par să „antreneze” celulele imune să lupte împotriva cancerului, iar manipularea microbiomului nu este un proces dificil, ceea ce deschide oportunități noi pentru un tratament atât de eficient precum imunoterapia.

„Nu ne lipsesc informațiile despre tipurile de microorganisme, însă ceea ce nu înțelegem pe deplin în prezent este modul în care acționează acestea” –  Dr. Romina Goldszmid, imunolog la National Cancer Institute, Bethesda, Maryland.

Echipa de cercetători din Texas intenționează să deruleze studii clinice prin care să evalueze eficacitatea combinației dintre imunoterapie și modularea microbiomului la pacienții cu cancer. De asemenea, câteva companii de biotehnologie deja desfășoară studii preclinice în domeniu, un exemplu fiind Vedanta Biosciences, companie afiliată PureTech Health.

Subiecte similare 

Leave a Comment

Your email address will not be published.