#ESCCongress: Consumul de lipide scade cu 23% riscul de deces prematur prin boli cardiace

  • Health literacy



Rezultatele unui studiu publicat în prestigioasa publicație The Lancet arată cum limitarea consumului de grăsimi nu îmbunătățește sănătatea cardiovasculară. Din contră, un aport de grăsimi ce reprezintă 35% din valoarea energetică zilnică poate scădea riscul unui deces prematur. 

Revizuirea actualelor ghiduri privind dieta aduce beneficii celor care consumă mulți carbohidrați, peste 60% din valoarea energetică zilnică. Acestora li se recomandă concomitent cu limitarea aportului glucidic și o creștere a lipidelor din alimentație. Studiul PURE a arătat că grăsimile pot avea un efect benefic asupra sănătății, pe când carbohidrații în exces cresc riscul apariției bolilor cardiovasculare.

abonare

Studiul Prospective Urban-Rural Epidemiology (PURE) a fost prezentat la Congresul Societății Europene de Cardiologie (ESC2017) și a inclus informații colectate de la mai mult de 135.000 de persoane din 18 țări diferite. Acesta a identificat diferența, precum și avantajele și dezavantajele consumului mărit de grăsimi și de carbohidrați.

„PURE asigură o oportunitate unică de a studia impactul unei diete asupra gradului total de mortalitate și a bolilor cardiovasculare, în diverse situații, fie unele în care supra-alimentarea este comună, fie altele în care malnutriția reprezintă o problemă de interes” – afirmă Dr. Mahshid Dehghan, PhD, de la Population Health Research Institute, McMaster University, din Hamilton, Ontario, Canada

Studiul s-a desfășurat pe o perioada de 7 ani jumătate și a țintit persoanele cu vârsta cuprinsă intre 35 și 70 de ani. Consumul de carbohidrați și diferitele tipuri de grăsimi a fost monitorizat în funcție de specificul fiecărei țări, participanții fiind nevoiți să completeze chestionare legate de hrana pe care o consumă. Pe parcursul acestor ani s-au înregistrat 5.796 de decese și 4.784 de episoade cardiovasculare majore.

Cercetătorii au confirmat faptul că aportul crescut de carbohidrați s-a asociat cu un risc de mortalitate mai mare cu 28%, pe când aportul total de grăsimi a scăzut acest risc cu până la 23%. S-a observat ca fiecare tip de grăsime reduce posibilitatea decesului, astfel:

  • grăsimile saturate reduc cu un procent de 14%
  • grăsimile mononesaturate, cu 19%
  • grăsimile polinesaturate, cu 20%.

De asemenea, grăsimea saturată scade riscul apariției unui atac vascular cerebral cu 21%.

„Timp de decenii, ghidurile terapeutice s-au concentrat pe reducerea consumului total de grăsimi precum și a acizilor grași saturați (SFA), bazându-se pe ideea că înlocuind acești acizi grași cu carbohidrați și grăsimi nesaturate, nivelul de LDL colesterol va scădea și odată cu el și riscul evenimentelor cardiovasculare” – subliniază Dr. Mahshid Dehghan

Cercetătorii au descoperit că nivelul de colesterol LDL (cunoscut sub forma de „colesterolul rău”) crește odată cu consumul grăsimilor saturate și odată cu el, crește și nivelul de colesterol HDL (cunoscut sub forma de „colesterolul bun”). Prin urmare, acest lucru conduce la o scădere în raportul colesterol total/nivel de HDL.

În plus, aceștia au punctat faptul LDL colesterol, care reprezintă baza nenumăratelor ghiduri terapeutice, nu este important în determinarea efectelor pe care le are grăsimea saturată în eventualele episoade cardiovasculare.

De fapt, ceea ce poate oferi informații relevante asupra acestor posibile afecțiuni cardiovasculare este raportul proteinelor ApoB/ApoA1, datorită faptului că specificitatea și sensibilitatea sunt mai mari decât în cazul raportului LDL/HDL. Pentru ca un individ să nu prezinte risc de afecțiune cardiovasculară, raportul ApoB/ApoA1 trebuie să fie subunitar.

„Concentrându-ne pe un singur marker , cum ar fi LDL-C, nu se poate determina impactul net clinic al nutrimenților în riscul cardiovascular” – continuă Dr. Mahshid

Având la dispoziție studiul PURE cu rezultate care evidențiază clar relația dintre aportul de lipide și riscul apariției bolilor cardiovasculare, experții afirmă nevoia unei rectificări a ghidurilor terapeutice din întreaga lume.

„Descoperirile noastre nu se potrivesc cu recomandarea actuală de a limita consumul total de grăsimi la un nivel energetic sub 30%, iar consumul de grăsimi saturate la sub 10%. Este puțin probabil ca această limitare să îmbunătățească sănătatea individului. Pe de altă parte, un aport total de grăsimi care să reprezinte aproximativ 35% din valoarea energetică, împreună cu scăderea aportului de carbohidrați, poate scădea riscul de deces” – concluzionează Dr. Mahshid

Studiul PURE poate fi citit aici.

Alte studii discutate în cadrul Congresului: