Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Controlul hepatitelor virale în România: depistare la medicul de familie și acces universal la tratament

mm
09 Jan 2019
4643 Views

Prevenirea transmiterii virusului, asigurarea accesului la diagnostic și tratament pentru cei diagnosticați reprezintă obiectivele cheie ale Planului-cadru național privind controlul hepatitelor virale B, C şi D (VHB, VHC și VHD) pentru perioada 2018 – 2030, elaborat de Ministerul Sănătății.

Prevenirea transmiterii virusului

Prevenirea transmiterii virusurilor vizează trei tipuri de intervenții: vaccinarea împotriva hepatitei B, prevenirea infecțiilor asociate actului medical și prevenirea transmiterii asociate utilizării de droguri injectabile. La acestea se adaugă măsuri pentru prevenirea transmiterii pe cale sexuală și, în cazul hepatitelor A și E, prin apă și alimente.

abonare

Calendarul național de vaccinare prevede vaccinarea tuturor nou-născuților în maternitate cu o doză de vaccin anti-hepatitic B, urmată de vaccinarea la 2, 4 și 11 luni cu vaccin hexavalent, care include vaccinul anti-hepatitic B, la medicul de familie. Conform datelor oficiale, la nivel populațional se ajunge la o acoperire vaccinală cu trei doze de vaccin anti-hepatitic B de 92% pentru vârsta de 18 luni (cu diferențe pe județe și ușor în favoarea mediului urban) și respectiv de 87,8% la vârsta de 12 luni.

Prevenirea transmiterii verticale (de la o mamă infectată la făt) se realizează prin testarea universală a gravidelor, însoțită de vaccinarea nou născuților în primele 24 ore după naștere și administrarea de HIBG (imunoglobulina specifica anti-VHB) nou-născuților, în primele 12 ore după naștere. Testarea este disponibilă gratuit pentru toate gravidele, dar este accesată într-o măsură limitată și parțial cunoscută.

În afara vaccinării universale a nou-născuților, se recomandă și vaccinarea unor categorii de persoane cu risc crescut de infecție cu VHB, de exemplu persoanele dializate, persoanele care utilizează droguri injectabile, personalul medical sau deținuții, persoanele care practică sex comercial, MSM (Men who have sex with men).

Singurul grup populațional din România în care incidența infecțiilor hepatitice este în creștere este reprezentată, probabil, de utilizatorii de droguri injectabile. Se urmărește creșterea creșterea accesului la servicii de reducere a riscului, în special la programe de schimb de seringi și programe de tratament substitutiv de tip low-threshold, în vederea prevenirii infectării și transmiterii hepatitelor virale de tip B și C și a reinfectării. Citește aici despre succesul tratamentului antiviral al hepatitei C la acestă populație.

Asigurarea accesului la diagnostic

Controlul și eliminarea hepatitelor virale cu virus B/D sau C depind de identificarea tuturor persoanelor infectate și asigurarea accesului la cascada îngrijirilor, inclusiv tratarea lor cu succes. Diagnosticul precoce al infecției este esențial pentru eficacitatea tratamentului antiviral, reducerea riscului de transmitere la contacți și prevenția complicațiilor hepatice.

În trecut, testarea markerilor virali hepatitici se putea face doar la medicul specialist, limitând accesul persoanelor la această testare. Începând cu anul 2018, potrivit modificărilor aduse pachetului de servicii medicale de bază, medicii de familie pot prescrie teste de laborator pentru detecția Ag HBs și a Ac antiVHC. De asemenea, au fost incluse în pachetul de servicii medicale de bază pentru spitalizare de zi proceduri complete pentru diagnosticul, stadializarea și monitorizarea terapiei antivirale, respectiv: consultații de specialitate, analize complete de laborator, determinări cantitative ale VHB și VHC și stadializarea afectării hepatice.

În paralel, Ministerul Sănătății a elaborat un proiect de depistare, stadializare și tratament al hepatitelor cu etiologie virală B/D și C, a cărui implementare va fi finanțată în perioada 2018-2023 din fonduri externe nerambursabile, prin Programul Operațional Capital Uman. Proiectul prevede testarea a cel puțin 300.000 de persoane domiciliate în patru regiuni de dezvoltare, cu vârste de peste 40 de ani. Cel puțin jumătate din grupul țintă va proveni din mediul rural și va îndeplini criteriile de încadrare în categoria „persoane vulnerabile”, respectiv persoane sărace, persoane ocupate în agricultură, persoane de etnie roma, persoane fără adăpost, persoane cu dizabilități, persoane din familii monoparentale etc. Activitățile de testare vor putea avea loc până în anul 2023 și vor implica medicii de familie.

Asigurarea accesului universal și gratuit la tratamentul hepatitelor virale B și C

Unul din obiectivele planului este extinderea accesului la tratamentul cu DAA (medicamente cu acțiune antivirală directă) împotriva VHC, astfel încât să fie incluși toți pacienții depistați și diagnosticați în cadrul programelor de screening. În terapiile pentru HVB, va continua actuala abordare terapeutică, urmărindu-se integrarea noilor medicamente antivirale inovative cât mai curând după aprobarea lor de către Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).

În ultimii ani au fost înregistrate progrese spectaculoase în vindecarea infecției cu VHC, datorită noii generații de DAA care asigură o rată de succes de peste 95%, indiferent de stadiul de fibroză, la pacienții cu genotipul 1, cel mai reprezentat în România, excepția fiind utilizatorii de droguri injectabile. În prezent, România oferă acces la tratamentele inovative pentru hepatita C asiguraților aflați in stadiul incipient, moderat și avansat al bolii (F1 – F4, inclusiv ciroză decompensată). În perioada 2015-2018, aproximativ 18.000 de pacienți au fost tratați cu o singură terapie
DAA împotriva VHC, cu rată de succes terapeutic de aproximativ 98%.

În ceea ce privește hepatita B, tratamentul continuă să se bazeze pe analogi nucleozidici/nucleotidici sau interferon, având o eficacitate ridicată, dar fără vindecare funcțională, și generând efecte adverse semnificative.

În cazul infecției cu VHB, inclusiv co-infecția cu VHD, gama terapeutică disponibilă asiguraților români include majoritatea terapiilor aprobate în Europa și incluse în Ghidul de practică medicală al Asociației Europene pentru Studiul Ficatului (EASL). Aceasta permite combinații terapeutice multiple, cu eficacitate ridicată, dar cu administrare pe termen lung și posibilitate de recădere.

În ceea ce privește tratamentul neasiguraților, în prezent el nu este finanțat din nicio sursa bugetară publică.  Se impune astfel identificarea unor surse și mecanisme de finanțare sustenabile pentru acoperirea tratamentului persoanelor care se află în această categorie cu risc crescut de infectare și transmitere.

Pentru a afla mai multe despre opțiunile de tratament în hepatita C, urmărește o discuție între Răzvan Vulcănescu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, despre eliminarea hepatitei C și noile contracte cost-volum-rezultat:

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.