Ministerul Sănătății propune planul național pentru eliminarea hepatitelor virale

  • Eliminare Hepatita C



Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de ordin pentru aprobarea Planului-cadru naţional privind controlul hepatitelor virale B, C şi D pentru perioada 2018 – 2030. Scopul planului de a minimiza amploarea hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidității și mortalității prin hepatite virale și complicații ale acestora și prin asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament pentru toți.

Țintele planului cadru includ acoperire de 95% la vaccinarea hepatitică B cu cele 4 doze prevăzute în Calendarul național de vaccinare (la naștere, la 2, 4 și 11 luni), obținerea supresiei virale la cel puțin 70% dintre pacienții aflați în tratament de lungă durata pentru VHB, vindecarea a cel puțin 95% dintre pacienții cu VHC cronică înrolați în tratament, măsuri de creștere a ratei de diagnostic și acces la tratament, precum și de profilaxie la grupurile de risc.

abonare

În România prevalența hepatitelor este cunoscută fragmentar, dar puținele studii naționale estimează unele dintre cele mai mari prevalențe ale infecției cu virusurile hepatice B și C din Europa. Strategia națională de sănătate 2014-2020 a stabilit ca obiectiv strategic „reducerea incidenței bolilor transmisibile prioritare: hepatite B și C și asigurarea accesului pacienților la tratamente antivirale”. Acest obiectiv se preconizează a fi îndeplinit prin:

  1. implementarea de intervenții de prevenție primară integrate cu cele centrate pe transmiterea HIV și infecțiilor cu transmitere sexuală, în special în grupurile cu risc crescut;
  2. creșterea capacității furnizorilor de servicii de sănătate de prima linie pentru prevenire, diagnostic precoce și tratament;
  3. asigurarea accesului la monitorizare clinico-biologică și tratament;
  4. scăderea riscului ocupațional pentru personalul din sectoarele medical și social;
  5. creșterea gradului de cunoaștere a profilului epidemiologic național, prin îmbunătățirea sistemului informațional și efectuarea de studii de prevalență.

De asemenea, Strategia națională de sănătate 2014-2020 prevede elaborarea pentru anumite domenii prioritare de planuri strategice sectoriale sau planuri de implementare specifice, care să transpună angajamentele sau obligațiile ce revin României în context european în intervenții naționale adecvate nevoilor reale ale populației.

Pentru anul 2020, țintele asumate de România prin Planul-cadru național sunt corelate cu cele propuse de OMS Europa, prin ”Planul de acțiune pentru răspunsul sectorului de sănătate la hepatitele virale în Regiunea Europeana a OMS”. Printre obiective se numără creșterea acoperirii prin vaccinare, a testării gravidelor și profilaxiei post-expunere la copiii născuți din mame infectate, diagnosticării și informării infectaților cronici cu VHB, VHD și VHC, acoperirii prin tratament și a ratei de succes a acesteia, precum și testarea donărilor de sânge și măsuri țintite grupului de risc al persoanelor utilizatoare de droguri injectabile.

Panul-cadru naţional propune cinci direcții strategice pentru planificarea și implementarea intervențiilor de sănătate publică împotriva hepatitelor virale, și anume:

  1. Informații pentru acțiuni țintite. Este vizată dezvoltarea unui sistem strategic și solid de informare pentru a cunoaște și înțelege epidemia hepatitică virală și a formula intervenții țintite. În egală măsură, sunt prevăzute, acțiuni de informare, educare și conștientizare a populației;
  2. Intervenții cu impact. Se referă la succesiunea intervențiilor cu impact semnificativ, de-a lungul întregii cascade a îngrijirilor, necesar a fi furnizate pentru atingerea țintelor privind hepatitele virale;
  3. Furnizarea echitabilă a serviciilor. Recomandă cele mai eficace metode pentru furnizarea serviciilor către populații vulnerabile din zone geografice diverse cu accent pe echitate, maximizarea impactului și a calității;
  4. Finanțare sustenabilă. Urmărește identificarea modelelor de finanțare cele mai eficiente pentru serviciile de sănătate, astfel încât povara financiară asupra pacienților și familiilor lor să nu fie insuportabilă;
  5. Inovație pentru accelerarea progresului. Identifică ariile cu deficit științific și tehnologic, în care inovația este necesară pentru a îmbunătăți intervențiile împotriva hepatitelor virale și a atinge țintele globale asumate pentru anii 2020 și 2030.

Citește și:

Sursă imagine feature: pixabay.