Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Distanțarea socială: cum este definită și ce rol are în combaterea pandemiei COVID-19. Modele de intervenție

mm
18 Mar 2020
11040 Views

De-a lungul evoluției umanității, sentimentul de siguranță a fost conferit de apartenența oamenilor la grup. Izolarea este percepută mai mult ca o stare fizică de urgență. Valoarea interacțiunii sociale a devenit o parte importantă pentru ființa umană, care se traduce și la nivel biologic, de exemplu, prin reconfigurarea circuitelor neuronale și reacției organismului la stres.

Distanțarea socială, carantina, autoizolarea sunt termeni care în epidemiologie au un impact care se traduce prin beneficii în comunitate în cazul unei amenințări la adresa siguranței cetățenilor. Acestea se referă la eforturile conștiente de a reduce contactul dintre oameni pentru prevenirea răspândirii unui agent patogen, cum este și cazul unui virus care determină o pandemie. Însă, toți acești termeni sunt contrari instinctului, naturii umane. Răspunsul firesc în fața unei calamități este apropierea dintre oameni. De la studierea fenomenelor naturale precum tornadele sau cutremurele, până la dezastrele de război, timp de zeci de ani, cercetările sociologice arată că în fața dezastrului, comportamentul firesc este de apropiere interumană.

abonare

La sfârșitul lunii decembrie 2019, autoritățile din China informau Organizația Mondială a Sănătății că se confruntă cu o problemă majoră de sănătate publică – un nou tip de virus determina o afecțiune care semăna cu pneumonia, în orașul Wuhan. Astăzi, infecția cu virusul SARS-CoV2 a atins proporții de pandemie.

3177 decese au fost înregistrate până pe 13 martie în China. Acum 4 săptămâni, Italia avea 9 cazuri de COVID-19 confirmate și niciun deces. Astăzi, sunt peste 25 000 de cazuri și peste 2000 decese, fiind considerată cea mai afectată țară din afara Asiei.  Zborurile care leagă diferite țări ale lumii de China, Coreea de Sud, Iran sunt anulate. Italia, Spania, Franța și-au închis granițele și în curând întreaga Uniune Europeană.

Activitățile de zi cu zi, firești în societate, sunt limitate. Universitățile și școlile sunt închise în multe țări europene; concertele, conferințele sunt reprogramate. Cele mai mari campionate de fotbal sunt suspendate, Franța se află în fața celei mai mari crize în sănătate din ultimul secol, Jocurile Olimpice de Vară de la Tokyo ar putea fi anulate. Multe țări europene numără de la zi la zi cazuri de infecție COVID-19 care se dublează sau triplează. Întreaga lume se află sub semnul schimbării – la nivel personal, social, economic.

Conform datelor publicate de OMS pe 13 martie, Europa reprezintă noul epicentru al pandemiei COVID-19.

Având în vedere că tratamentele specifice infecției COVID-19 nu sunt încă dezvoltate, iar un vaccin nu va fi disponibil pe scară largă în viitorul apropiat, măsurile non-farmacologice sunt esențiale. Distanțarea socială este considerată singura metodă cost-eficientă în acest context. Studiile asupra populației din China arată că, dacă nu s-ar fi intervenit prin măsuri precum izolarea socială, numărul oamenilor infectați ar fi fost de 67 de ori mai mare. Cu toate acestea, dacă s-ar fi intervenit cu 3 săptămâni mai devreme, numărul cazurilor ar fi fost cu 95% mai mic.

Oameni conectați virtual în timpul pandemiei

CDC (Centers for Disease Control and Prevention) definește contactul apropiat cu o persoană infectată drept „apropierea de până la 2 m față de un caz COVID-19 pentru o perioadă prelungită de timp”. În timpul epidemiei SARS, aceasta era de aproximativ un metru. Conform ECDC, riscul de boală severă asociată infecției COVID-19 pentru UE este considerat moderat pentru populația generală și ridicat pentru persoanele vârstnice cu boli cronice.

Riscul depășirii capacității sistemului de sănătate din UE și UK în următoarele săptămâni este considerat ridicat. Impactul asupra sistemelor de sănătate poate fi redus prin aplicarea măsurilor de limitare a răspândirii. Distanțarea socială este singura măsură cu adevărat eficientă la momentul actual și nu se știe până când această situație va fi necesară.

Dacă același număr de cazuri sunt distribuite pe o perioadă mai lungă, sistemul de sănătate poate face față și poate acorda fiecărui caz îngrijirea necesară, pentru toate categoriile de pacienți. Fenomenul este definit astăzi drept flattening the epidemic curve. Acesta a pornit de la un model epidemiologic, despre care Lancet a publicat recent un articol și a devenit deja un apel circulat în rețele sociale pentru fi integrat în strategiile de sănătate folosite de fiecare țară.

grafic desfășurare epidemie COVID19 în România conform modelului predictiv publicat în The Lancet

Modelul predictiv detaliat în articolul științific publicat în The Lancet care poate fi aplicat și la nivelul României

Măsurile de sănătate publică includ intervenții non-farmacologice care pot fi folosite pentru a reduce și amâna transmiterea în comunitate. Scopul este reducerea vitezei prin care noile cazuri apar și reducerea vârfului de cazuri în comunitate.

CDC a emis un ghid pentru strategiile de control al infecției în comunitate, care includ abordări de distanțare socială. Distanțarea socială include măsuri care reduc la minimum contactul cu membri comunității și presupun carantină și autoizolare, precum și alte abordări la nivel de comunitate – evitarea reuniunilor cu număr mari de oameni, închiderea instituțiilor etc.

Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a propus pe 16 martie introducerea unei restricții pentru călătoriile către Uniunea Europeană pentru 30 de zile.

Comisarul European pentru Sănătate,  Stella Kyriakides a declarat într-un mesaj pe Twitter:

„Doar prin măsuri agresive de limitare putem întârzia transmiterea COVID19. Multe state membre au luat deja acțiuni intense, cu impact asupra vieții de zi cu zi a cetățenilor și a economiei. Aceste măsuri sunt mai importante ca niciodată la nivel UE, conform ECDC”.

Recomandările ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control)

Exemplul Chinei, impactul măsurilor drastice de izolare socială începute timpuriu

Un studiu realizat la Universitatea Southampton, de experți din cadrul proiectului WorldPop, arăta că intervențiile non-farmacologice pentru controlul infecției COVID-19 în China sugerează că măsuri precoce, coordonate și țintite pot avea un impact major.

Studiul demonstrează cât de important este faptul că țările care se confruntă cu o iminență a creșterii cazurilor de COVID-19 să aibă un plan coordonat care să abordeze fenomenul din mai multe perspective. Răspunsul comprehensiv al Chinei, într-o perioadă relativ scurtă, a redus impactul epidemiei.

Cercetarea s-a bazat pe date din 15 studii care au evaluat efectele screeningului călătorilor, restricțiile de călătorie din Wuhan și identificarea contacților în China sau alte țări. S-a construit o rețea de tip SEIR (susceptible-exposed-infectious-removed) pentru a simula focarele din diferite regiuni din China. Cu datele disponibile au estimat că până la sfârșitul lunii februarie 2020 erau 114,325 de cazuri în China.

Fără măsurile non-farmacologice, precum detecția precoce, izolarea la domiciliu, restricțiile de trafic, numărul pacienților infectați ar fi fost de 67 ori mai mare decât numărul real experimentat.

Rezultatele au mai arătat:

  • dacă intervențiile ar fi fost introduse cu o săptămână /două / trei mai devreme, numărul cazurilor s-ar fi redus cu 66%, 85%, respectiv 95%.
  • dacă intervențiile ar fi fost începute cu o săptămână / două / trei săptămâni mai târziu, numărul cazurilor ar fi fost mai mari de 3 ori/ de 7 ori/ de 18 ori.

Experții chinezi care au lucrat la studiu estimează că măsurile de distanțare socială (anularea evenimentelor publice, închiderea școlilor) au avut un impact mai mare decât restricțiile de trafic. Integrarea mai multor măsuri are însă răspunsul cel mai puternic și rapid.

Măsurile de distanțare socială ar trebui să continue în următoarele 5 luni în China pentru a preveni numărul cazurilor care vor creștere din nou după ridicarea restricțiilor de trafic.

Situație China pandemia COVID-19

Canada – modele de predicției a evoluției situației COVID-19

La Universitatea din Toronto, cercetările au vizat diferite tipuri de intervenții care pot influența cursul răspândirii infecției, dacă noul virus se transmite în comunitate. Folosind modele matematice s-a arătat că dacă eforturile de limitare a răspândirii sunt modeste, numărul de pacienți din unitățile de terapie intensivă ar ajunge la peste 32 000 la vârful epidemiei. În Ontario există aproximativ 1700 de paturi în ATI. Având în vedere cursul evenimentelor de până acum din oraș, experții consideră că acesta este un scenariu puțin probabil, dar de maximă importanță pentru stabilirea unei strategii optime de acțiune.

Dr. David Fishman, epidemiolog în cadrul Universității din Toronto și autor al studiului, a declarat pentru publicația Toronto:

„Modelele ne permit să privim înainte și la ceea ce e după colț. Nu vrem să ajungem ca Italia, cu spitalele în colaps. Pentru ca oamenii să înțeleagă cât de rău poate fi e nevoie de imaginarea unui scenariu în care nu se aplică intervenții. Nu vom vedea asta în viața reală pentru că vom fi luat măsuri” 

Dintre intervențiile testate, doar adoptarea timpurie, pe scară largă a metodelor de distanțare socială ar scădea numărul de pacienți din terapie intensivă la un număr controlabil de aproximativ 200. Măsurile mai puțin drastice determină scenarii care cresc semnificativ numărul de bolnavi în stare gravă și suprasolicită unitățile de terapie intensivă.

Canada are cele mai puține cazuri de COVID-19 din Grupul celor Șapte (G7). Primul Ministru Justin Trudeau a anunțat pe 16 martie închiderea granițelor pentru toți cetățenii străini, cu excepția celor din SUA.

Reprezentarea grafică a cazurilor COVID-19 în Canada

Aproximativ 80% dintre cazurile de COVID-19 sunt ușoare sau moderate și pot fi controlate la domiciliu. Restul, 20% dintre pacienți necesită îngrijiri specializate și reprezintă cel mai mare risc pentru sistemul sanitar. Un spital care nu mai face față cazurilor de coronavirus devine un loc în care pacienții cu orice boală au riscul de a nu primi servicii medicale corespunzătoare. Principala provocare a stadiului 2 al modelului evoluție este echilibrarea măsurilor de control a infecției cu impactul asupra societății și economiei.

„Paradoxul este că nimeni nu vrea să facă asta atunci când lucrurile nu sunt grave încă. Procesul este unul care necesită schimbare radicală și este scump. Pentru a apela la voința politică trebuie să arătăm oamenilor ce se întâmplă și în absența acestor măsuri și de aceea, modelul este foarte important. Pentru că ne permite să vedem versiuni alternative ale realității.” – Dr. Fishman

Coreea de Sud, record internațional la testarea populației

Până când Europa a devenit epicentrul pandemiei, Coreea de Sud era una dintre țările cu cele mai multe cazuri de infecție COVID-19. O explicație ar fi faptul că testările au început timpuriu la scară largă, marcând un record mondial. Până la mijlocul lunii martie, Coreea de Sud a realizat  peste 230 000 de testări gratuite, realizate inclusiv prin sistem drive-through.

Sunt peste 8000 de cazuri confirmate în Coreea de Sud, primul caz a fost raportat pe 20 ianuarie. Pe 13 martie, Coreea de Sud înregistra mai multe cazuri de vindecare decât cazuri noi pentru prima dată. Testarea în masă a fost unul dintre motivele modelului de succes în controlul răspândirii infecției. Există o rețea de 96 de laboratoare care prelucrează probe, iar capacitatea de testare e de aproximativ 140 000 de teste pe săptămână.

Un alt factor care a garantat succesul a fost faptul că guvernul face multe informații publice. Locațiile GPS ale cazurilor COVID19 confirmate sunt disponibile în aplicații mobile, pentru evitarea anumitor zone. Distanțarea socială este respectată riguros. Există camere de luat vederi cu monitorizare termică la intrarea în clădiri iar la metrou sunt trimise persoane în costume de protecție care reamintește celor care trebuie să iasă din case să se spele pe mâini.

Ilustrarea cazurilor de infecție COVID-19 în Coreea de Sud

Pandemia COVID19, cea mai serioasă criză în domeniul Sănătății care afectează Franța 

Președintele Emmanuel Macron a anunțat pe 12 martie măsuri drastice în Franța care includ:

  • Închiderea instituțiilor de învățământ, inclusiv universități;
  • Evenimentele cu peste 1000 de oameni au fost interzise din 8 Martie;
  • Măsuri de precauție și izolare pentru persoanele de peste 70 de ani care suferă de boli cronice sau de dizabilități;
  • Limitări ale transportului internațional;

„Această epidemie este cea mai serioasă criză în sănătate care a afectat Franța în ultimul secol. Această luptă trebuie dusă și la nivel european. Am rugat guvernul să pregătească un plan de recuperare la nivel național și European care se aliniază cu prioritățile noastre pentru viitor  – a declarat președintele Macron  

Aceste măsuri nu au fost suficiente. Ultimele statistici asupra situației din Franța raportează peste 6.600 de cazuri de infecție cu SARS-CoV-2 și 148 de decese. Franța se află în prezent în stadiul 3 al planului de acțiune pentru controlul pandemiei.

Președintele Macron a declarat într-un mesaj la televizor, pe 16 martie, închiderea granițelor pentru cetățenii străini și întărirea măsurilor legate de activitățile publice. Franța va mobiliza 100 000 de membri ai poliției și armatei pentru a verifica respectarea restricțiilor. Vor fi aplicate amenzi de până la 150 euro pentru cei care se abat regulilor. Programul a fost urmărit de un număr record de 35,3 milioane de oameni. Le Monde a raportat că 96% dintre cei care erau la televizor la momentul respectiv urmăreau mesajul președintelui.

Spania, a patra țară la nivel mondial după numărul de cazuri

Cu un număr de 46 milioane de locuitori, Spania a depășit Coreea de Sud ca număr de cazuri. Madridul reprezintă regiunea cea mai afectată, cu peste 4600 de cazuri raportate. Oficialii din Madrid au estimat că 40% dintre cei infectați necesită îngrijire în spital, un procent dublu față de situația din China, din cauza faptului că populație din Spania e îmbătrânită. Există doar 4400 de paturi în secțiile de terapie intensivă din Spania.

Spania a declarat săptămâna trecută stare de urgență iar majoritatea spitalelor private au trecut sub controlul statului.

Statistici COVID-19 în Europa

Germania, a treia țară din UE după numărul de cazuri COVID-19

Pe 16 martie, peste 7000 de cazuri COVID19 erau înregistrate în Germania iar numărul deceselor au ajuns la 14, devenind a 3-a țară din UE ca impact. Guvernul a decis închiderea mall-urilor, barurilor, sălilor de concert, muzeelor, reuniunilor religioase. Școlile au fost închise și experții de la Robert Koch Institute au avertizat asupra importanței „distanțării sociale”. Angela Merkel a declarat că măsurile sunt drastice și fără precedent în istoria postbelică a Germaniei.

Germania este un lider în UE în ceea ce privește infrastructura sanitară, cu o rețea extinsă de laboratoare la nivel regional care a permis testarea masivă în ultimele săptămâni. Înainte de 10 martie, erau estimate 35.000 de teste pentru coronavirus realizate în clinici private. S-a crescut ulterior capacitatea, iar sistemul poate realiza aproximativ 12.000 de teste pe zi.

De asemenea, la nivel mondial, se consideră că în Germania se regăsește cea mai mare concentrare de spitale – 1900 de spitale pentru o populație de 82 de milioane de locuitori. Toate acestea beneficiază de ajutorul a peste 300 de instituții de sănătate publică, care au autoritate extinsă la nivel național.

Belgia declară stare de urgență

Până pe 12 martie, în Belgia s-au înregistrat 3 decese din cauza coronavirusului și 400 de cazuri, la o populație de 11 milioane de locuitori. Se așteaptă ca vârful să fie înregistrat în 4-6 săptămâni. Epidemiologii belgieni recomandă vigilență și eforturi distribuite proporțional, care să ia în considerare măsuri pe termen lung.

Consiliul Național Belgian pentru Securitate a decis în urma unei ședințe, de pe 12 martie, implementarea unor măsuri de urgență pentru lupta împotriva răspândirii coronavirusului:

  • Toate evenimentele sportive și recreaționale sunt anulate sau amânate indiferent de numărul de participanți sau dacă este vorba despre o întâlnire publică sau privată;
  • Locurile publice, precum restaurante, cafenele, cluburile sunt închise de pe 13 martie până pe 3 aprilie;
  • Școlile sunt suspendate începând de luni până pe 4 aprilie;
  • Transportul public funcționează în continuare, cu recomandarea de a fi evitat pe cât posibil;

Ministrul Sănătății atrage atenția că farmaciile, piețele alimentare, supermarketurile rămân deschise. Și alte magazine sunt permise deschise în timpul săptămânii și închise în weekend. Un mesaj important adresat populație este să nu se înghesuie în supermarket pentru a face stocuri și să golească rafturile. În prezent, Belgia este într-o fază 2 avansată dintr-un plan național de limitare a răspândirii coronavirusului.

13 martie, Bulgaria declară stare de urgență

După ce numărul de cazuri confirmate s-a triplat într-o singură zi, ajungând la 23 de persoane afectate, Parlamentul Bulgariei a declarat în unanimitate stare de urgență până pe 13 aprilie. Pe 11 martie a fost declarat și primul deces.

Primul Ministru, Boyko Borissov, a apelat la cetățeni să urmeze regulile impuse și avertizează posibilitatea de închisoare până la 1 an pentru cei care nu respectă carantina.

13 martie, SUA declară stare de urgență

Pe 13 martie președintele Donald Trump a declarat stare de urgență în Statele Unite ale Americii, cu peste 1700 de cazuri confirmate și 41 decese.

Administrația Trump a anunțat noi măsuri pentru a accelera testările pentru coronavirus – un nou coordonator federal pentru monitorizarea testărilor, finanțare pentru două companii care dezvoltă teste rapide și un număr de telefon pentru urgențe, destinat laboratoarelor care rămân fără echipamente. Evenimente publice și private au fost anulate, școlile și universitățile au fost închise. Călătoriile persoanelor străine care vin din majoritatea țărilor UE sunt restricționate în următoarele 30 de zile.

Conform datelor publicate pe 13 martie, Universitatea Harvard oprește activitatea laboratoarelor de cercetare, cu excepția celor dedicate proiectelor pentru noul coronavirus.

Statistici SUA pandemie COVID-19

Președintele Trump a declarat că situația determinată de coronavirus ar putea dura până la sfârșitul verii sau mai mult. Acesta avertizează că în următoarele 15 zile  americanii nu ar trebui să apară în grupuri mai mari de 10 membri și să evite barurile, restaurantele, sălile de sport.

Pe 10 martie, fostul comisar FDA, Scott Gottlieb a declarat:

„Cred că următoarele două săptămâni vor fi foarte dificile. Această problemă va avea un deznodământ în următoarele două luni, dar se vor vedea schimbări în percepția și atmosfera generală de la nivelul fiecărei țări în următoarele două săptămâni”.

Grafic evoluție pandemie 1918

În 1918, în orașul Philadelphia a avut loc o paradă care a condus la infectarea a mii de oameni care au ignorat avertizările de distanțare socială din timpul gripei spaniole. În următoarele 3 zile, peste 30 de spitale erau pline cu bolnavi infectați cu virusul gripal, iar închiderea orașului s-a produs când era prea târziu. În St. Louis, în schimb, de la detectarea primelor cazuri s-au luat măsuri drastice de distanțare socială. Numărul deceselor asociate gripei spaniole a fost cu 50% mai mic. Sursa foto – Quartz

Reversul medaliei – riscurile distanțării sociale

Pandemia COVID19 se asociază cu schimbări profunde la nivelul societății, pe mai multe planuri. Se așteaptă pentru unele națiuni un declin economic, dar și un declin al relațiilor interumane. Povara și costurile izolării sunt de asemenea, probleme care trebuie adresate.

Populațiile la risc includ mai ales persoane care folosesc cel mai puțin tehnologia în viața de zi cu zi. O metodă la îndemâna fiecăruia ar fi ajutarea apropiaților, mai ales persoanelor în vârstă, să utilizeze mai des aceste medii de comunicare. Izolarea socială și sentimentul de singurătate în rândul bătrânilor nu este un lucru determinat de situația pandemiei cu noul coronavirus, dar va fi afectată de aceasta. Cum vom acționa la o problemă cel mai frecvent ignorată? Următoarele luni sunt o lecție despre cine suntem și ce prețuim mai mult.

Există o fereastră mică de oportunitate la nivel global de a răspunde la provocarea reprezentată de această pandemie, iar măsurile trebuie adaptate la situația fiecărei țări. Acestea trebuie să fie realiste și înțelegerea faptului că un tratament specific pentru COVID-19 nu există încă, iar mecanismele de producere a unui vaccin sunt complexe și necesită timp, deși ritmul dezvoltării vaccinului pentru SARS-coV-2 este fără precedent, ar trebui să fie încă un motiv pentru adoptarea măsurilor non-farmacologice, singurele cu utilitate imediată în situația actuală.

Citește și