Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

Diagnostic COVID-19: Cel mai rapid test de detecție a SARS-CoV-2 conduce la diagnostic în doar 5 minute. Cine, când și prin ce metodă trebuie testat?

mm
13 Mar 2020
22970 Views

UPDATE 27 martie 2020. Administrația Alimentelor și Medicamentelor (FDA) din SUA a aprobat, prin procedură de urgență, testul ID NOW COVID-19, cel mai rapid test care poate fi realizat aproape de locul de îngrijire al pacientului (point-of-care testing) și care conduce la rezultat în 5 minute (în cazul în care proba este negativă, rezultatul apare în 13 minute).

Acest test diagnostic este de tip PCR și poate identifica virusul SARS-CoV-2 din probe nazofaringiene. Kitul de testare poate fi folosit pe dispozitivele ID NOW (produse de aceeași companie, Abbott), care au avantajul unor dimensiuni reduse care contribuie, astfel, la un diagnostic rapid. ID NOW COVID-19 este cel mai recent test dintre cele 19 aprobate prin procedura de urgență (EUA – Emergency Use Authorization) de către FDA. Peste 110 laboratoare lucrează la dezvoltarea de noi teste diagnostice pentru SARS-CoV-2, conform FDA.

abonare
Sistemul ID NOW Abbott, care analizează probele respiratorii și conduce la diagnosticul de COVID-19 în mod rapid

Sistemul ID NOW Abbott, care poate detecta virusul SARS-CoV-2 din organism în 5 minute, are avantajul unor dimensiuni reduse, ceea ce îl face un instrument util în unități medicale precum Unitățile de Primiri Urgențe și cabinetele medicale individuale. Sursa foto Abbott


O nouă definiție de caz suspect de infecție cu SARS-CoV-2

UPDATE 27 martie 2020. Pentru o utilizare rațională a kiturilor de testare și a resurselor spitalicești în general, este important să recunoaștem rapid persoanele suspecte de COVID19. Definiția cazului suspect a fost elaborată de  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), și a fost adaptată de către Centrul National de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică România.

Pe data de 27 martie 2020, definiția de caz suspect a fost modificată, adăugând o situație clinică care ridică suspiciunea de COVID-19, la cele trei situații deja anunțate:

  1. Pacient cu infecție respiratorie acută, fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic, cu istoric de călătorie sau ședere într-o țară/regiune cu transmitere comunitară, în perioada de 14 zile anterioare debutului;
  2. Pacient cu infecție respiratorie acută, cu contact apropiat cu un caz confirmat COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară debutului.
  3. Pacient cu infecție respiratorie acută severă, fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic;

În plus, se consideră caz suspect de COVID-19 și:

4. Pacient cu pneumonie, fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic.


FDA aprobă cel mai rapid test diagnostic pentru COVID-19 de până acum

UPDATE 21 martie 2020Administrația Alimentelor și Medicamentelor (FDA) din SUA a aprobat, prin procedura de urgență (EUA – Emergency Use Authorization) primul test de diagnostic al COVID-19 care poate fi realizat aproape de locul de îngrijire al pacientului (point-of-care testing) și care conduce la rezultat în 45 de minute. Cepheid Xpert Xpress SARS-CoV-2, produs de compania Cepheid, este un test de tip real time PCR, care poate fi efectuat cu ajutorul celor 23.000 de sisteme GeneXpert® System care există deja în laboratoare publice sau private. Testul analizează probe de exsudat nazofaringian, iar rezultatele rapide contribuie la gestionarea corectă, în timp real, a cazurilor suspecte de COVID-19. Acest test nu este încă aprobate în Uniunea Europeană. 

În ceea ce privește aprobarea testelor diagnostice în UE, testul AccuPower SARS-CoV-2 Real-Time RT-PCR Kit, produs de firma Bioneer, a primit certificarea CE (CE-IVD- test de diagnostic in vitro, conform cu standardele europene), iar România este printre primele țări care au aprobat acorduri de furnizare a testelor, pentru a fi utilizate în 20 de unități medicale publice din țară.


Infecția cu SARS-CoV-2, COVID19, care a fost declarată drept pandemie de către Organizația Mondială a Sănătății, poate fi prevenită prin respectarea riguroasă a regulilor de igienă și a măsurilor de distanțare socială impuse.

Pe lângă eforturile cercetătorilor de a dezvolta un tratament sau vaccin specific împotriva bolii, o verigă importantă în lupta contra SARS-CoV-2 este diagnosticul corect, identificat în mod rapid.

Din acest articol puteți afla:

  • cum se pune diagnosticul de infecție cu SARS-CoV-2
  • care sunt grupele de persoane care trebuie testate și când
  • care este tehnica prin care se realizează testarea
  • ce aduc nou primele teste comerciale, aprobate de FDA

OMS: protocolul de diagnostic al COVID19

Conform ghidului elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, publicat pe data de 2 martie 2020, etapa esențială în diagnosticul COVID19 este identificarea virusului SARS-CoV-2. Pentru aceasta, se recomandă prelevarea de probe respiratorii superioare (exsudat nazal sau faringian), preferabil împreună cu sange și probe respiratorii inferioare (spută sau lavaj bronhoalveolar – în cazul formelor grave de boală). Ulterior, se recomandă identificarea virală prin metoda rRT-PCR (reacție de polimerizare în lanț). Proba se consideră pozitivă dacă se detectează două fragmente genetice specifice coronavirusurilor, dintre care unul specific SARS-CoV-2.

Până în acest moment nu au fost dezvoltate teste serologice, de detecție a anticorpilor contra SARS-CoV-2, însă se recomandă recoltarea probelor de sânge și stocarea adecvată a acestora, până când va fi dezvoltat un astfel de test, și va putea fi înțeleasă mai bine răspândirea infecției în populație și răspunsul serologic uman.

Cine trebuie să fie testat și când

Potrivit Ghidului Organizației Mondiale a Sănătății, “decizia de a realiza un test trebuie să se bazeze pe factorii clinici și epidemiologici existenți și pe evaluarea probabilității infecției. Testarea rRT-PCR a persoanelor asimptomatice sau a contacților cu simptome ușoare poate fi luată în considerare pentru evaluarea persoanelor care au fost în contact cu un pacient diagnosticat cu COVID-19. Protocoalele de screening trebuie adaptate situației locale”.

Situația testării în România: 2.929 teste efectuate până pe 14 martie

Kiturile de rRT-PCR sunt, astfel, o resursă indispensabilă în gestionarea corectă a epidemiei. În România, în urma inventarierii stocului, autoritățile declară că există suficiente kituri de testare, care vor fi suplimentate pe măsură ce sunt utilizate. Sunt 7 centre în care se realizează testarea, din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Constanța și Craiova. Până pe data de 12 martie, au fost lucrate 1.921 de teste, dintre care majoritatea au condus la rezultate negative. Până pe 14 martie, numărul de testări efectuate a ajuns la 2.929, dintre care 2.827 au avut rezultat negativ. Până pe 16 martie, numărul de teste efectuate s-a ridicat la 3.708, dintre care 3.540 cu rezultat negativ. Până pe 28 martie numărul de teste efectuate a ajuns la 19.663.

Primele teste comerciale, autorizate pentru folosire prin procedura de urgență

FDA (Food and Drug Administration) a autorizat pe 13 martie 2020, printr-o procedură specială (EUA – Emergency Use Authorization), primul test comercial pentru utilizarea de urgență pentru diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2. Procedura este excepțională și nu înseamnă o aprobare clasică de punere pe piață, dar vine ca un răspuns al autorităților de reglementare și a industriei față de urgența de sănătate publică reprezentată de pandemia COVID-19. Testul poate fi folosit și în statele care acceptă marca CE și în care sunt confirmate cazuri de infecție, deci și în România.

Acordul FDA a venit la numai 24 de ore de când producătorul, compania Roche, a depus solicitarea. De la începutul crizei, FDA a lucrat cu un număr de peste 60 de companii sau centre academice pentru dezvoltarea testelor diagnostice pentru noul coronavirus.

Testul se numește cobas® SARS-CoV-2 Test, iar kit-ul poate fi folosit pe sistemele de tip cobas 6800 și 8800, care există deja în laboratoare publice sau private, inclusiv din România. Pentru analiză, se folosesc probe din exsudatele nazale sau faringiene, iar rezultatul poate fi disponibil în doar trei ore jumătate. Pot fi analizate simultan 96 de probe, iar în 24 de ore pot fi analizate între 1.440 sau 4.128 de probe, în funcție de dispozitivul de testare utilizat.

Într-un comunicat de presă, compania producătoare afirmă că “vom avea disponibile milioane de teste pe lună, care pot fi folosite pe sistemele cobas 6800 și 8800″.

În aceeași zi, în urma acestei proceduri de urgență, FDA a aprobat al doilea test comercial pentru detecția SARS-CoV-2, produs de compania Thermo Fischer. Acest test conduce la diagnosticul infecției SARS-CoV-2 în decurs de 4 ore de la sosirea probei în laborator. Ulterior, pe 26 martie, acest test a primit și certificarea CE, care permite utilizarea sa în Uniunea Europeană (CE-IVD– test de diagnostic in vitro, conform cu standardele europene),

În continuare, FDA a aprobat testele Panther Fusion SARS-COV-2 Assay (produs de Hologic) și COVID-19 RT-PCR test (produs de Laboratory Corporation of America), și a anunțat că peste 90 de companii și laboratoare au demarat procesul de aprobare de urgență a testelor diagnostice SARS-CoV-2.

Ce presupune diagnosticarea prin RT-PCR?

Identificarea genotipului SARS-CoV-2 s-a realizat în timp record, la doar o lună de la primele cazuri de pneumonie din Wuhan, China. Primele teste diagnostice, de identificare a virusului în probe biologice, au fost dezvoltate o săptămână mai târziu. Testul diagnostic al SARS-CoV-2 este un test de tip RT-PCR (reacția de polimerizare în lanț), la care se adaugă revers transcriptaza și identificarea în timp real (cu ajutorul unor markeri fluorescenți). Astfel, din proba biologică obținută de la pacient se obține o probă purificată, care conține tot materialul genetic al virusului.

Secvențierea genomului SARS-CoV-2 s-a realizat într-un timp foarte scurt, ceea ce a facilitat dezvoltarea de teste diagnostice fiabile și rapide.

Deoarece SARS-CoV-2 este un virus de tip ARN (informația genetică e codificată sub formă de acid ribonucleic) este necesară adăugarea enzimei revers transcriptază, care transformă fragmentele de ARN în secvențele corespunzătoare de ADN. Ulterior, prin procedeul RT-PCR, secvențele ADN sunt multiplicate, astfel încât ating o concentrație suficientă pentru a fi identificate. Ulterior, se adaugă un marker fluorescent, care recunoaște în mod exclusiv secvențe genetice specifice virusului SARS-CoV-2. Astfel, proba este considerată pozitivă dacă apare fluorescența (adică prezența virusului e confirmată de existența secvențelor genetice unice).

procedura identificare ARN SARS-CoV-2 în probele biologice umane

Procedura schematizată de separare a ARN-ului din proba biologică și de indentificare a fragmentelor specifice SARS-CoV-2

În ce regiuni ale organismului se regăsește virusul?

Fiind un virus cu transmitere aeriană, cel mai frecvent poate fi identificat la pacienți în secrețiile respiratorii: exsudat nazal sau faringian, spută, lavaj bronhoalveolar sau probe de biopsie endoscopice. Toate acestea sunt metode de colectare a secrețiilor provenite din plămâni și eliberate din organism și au fost colectate mai multe probe, din diferite localizări, de la fiecare pacient. Detecția SARS-CoV-2 a variat între 32% (exsudatul faringian) și 93% (lavajul bronhoalveolar). În plus, coronavirusul viu (care poate fi transmis) a fost detectat și în proba de fecale (29% dintre probe), foarte rar în sângele pacienților (1% dintre probe), iar probele de urină au fost toate negative.

concentratie virus SARS-CoV-2 probe biologice

Virusul SARS-CoV-2 a putut fi identificat în majoritatea probelor biologice prelevate de la pacienți. Cea mai mare concentrație virală se regăsește la nivelul cavității nazale (cel mai mic număr de cicluri PCR de multiplicare necesare pentru a atinge o concentrație optimă detectării virale).

Definiția de caz: criteriile conform cărora o persoană este suspectă de COVID19

Pentru o utilizare rațională a kiturilor de testare și a resurselor spitalicești în general, este important să recunoaștem rapid persoanele suspecte de COVID19. Definiția cazului suspect a fost elaborată de  Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), și a fost adaptată de către Centrul National de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică România. Pe data de 23 martie 2020, definiția de caz suspect a fost modificată, descriind trei situații diferite care ridică suspiciunea de COVID-19:

  1. Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel puțin unuia dintre următoarele: tuse, febră, dificultăți în respirație), care în plus:
    1. Nu prezintă o altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic;
    2. Are istoric de călătorie sau ședere într-o țară/regiune cu transmitere
      comunitară, în perioada de 14 zile anterioare debutului.
  2. Pacient cu infecție respiratorie acută, care în plus are:
    1. contact apropiat cu un caz confirmat COVID-19 în perioada de 14 zile anterioară debutului.
  3. Pacient cu infecție respiratorie acută severă (prezența tuturor simptomelor principale: tuse, febră, dificultăți în respirație), care în plus:
    1. necesită spitalizare peste noapte;
    2. Nu prezintă o altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic.

În urma realizării testelor PCR pentru identificarea SARS-CoV-2, cazul suspect poate deveni:

  • Caz confirmat: confirmarea de laborator a infecției cu SARS-CoV-2, indiferent de semnele și simptomele clinice.

Contactul apropiat are următoarele definiții, legătura epidemiologică având loc în perioada de 14 zile anterioară debutului cazului inițial:

  • Persoana care locuiește în aceeași gospodărie cu un pacient cu COVID-19;
  • Persoana care a avut contact fizic direct (ex. strângere de mână neurmată de igiena mâinilor) sau contact direct neprotejat cu secreții infecțioase ale unui caz de COVID-19 (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănușă);
  • Persoana care a avut contact față în față sau s-a aflat în aceeași încapere, la o distanță mai mică de 2 m și pe o durată de peste 15 minute;
  • Persoana din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrjire directă unui pacient cu COVID-19, sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fără portul corect al echipamentului de protecție;
  • Persoana care a avut contact în avion cu un caz de COVID-19 și care a stat pe unul dintre cele 2 rânduri în orice direcție față de caz, persoane care au călătorit împreună cu cazul sau care i-au acordat îngrijire în avion, membri ai echipajului care au servit în zona in care s-a aflat cazul;
  • Dacă severitatea simptomelor sau deplasarea cazului în avion indică o expunere mai extinsă, vor fi considerați contacți apropiați toți pasagerii din zona respectivă din avion, sau chiar toți pasagerii din avion.

Pentru informațiile corecte și verificate, accesați stirioficiale.ro, primul website lansat de Code for Romania Task Force, în parteneriat cu Guvernul României prin Autoritatea pentru Digitalizarea României și Departamentul pentru Situații de Urgență.

Citește și: