Podcast #VociCuAutoritate COVID-19
Podcast #VociCuAutoritate COVID-19

UPDATE 17 MARTIE. Vaccin împotriva COVID-19: A început faza I a studiului clinic pe oameni, cu două săptămâni înainte de data anunțată. Când ar putea fi disponibil pe scară largă? 37 de companii dezvoltă vaccinuri, în întreaga lume

mm
07 Mar 2020
21848 Views

UPDATE 17 martie 2020: În urmă cu mai puțin de două săptămâni, compania de biotehnologii, Moderna Therapeutics a livrat primele flacoane ale vaccinului său contra COVID-19 către Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase din S.U.A., anunțând că testarea va începe în luna aprilie 2020. Dar lucrurile au avut un ritm mai accelerat decât se aștepta, iar NIH a anunțat ieri (pe 16 martie) că a început faza I de testare pe oameni – primul voluntar a primit prima doză de vaccin chiar ieri.

45 de voluntari sănătoși, cu vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, din Seattle, vor participa la studiu, în cadrul Institutului de Cercetare în Domeniul Sănătății, Kaiser Permanente Washington din Seattle. Aceștia vor primi două doze de vaccin prin injecție intramusculară în braț, la aproximativ 28 de zile distanță.

abonare
Imagini cu voluntarii din Seattle care au primit primele doze de vaccin mRNA-1273

Imagini cu primii pacienți care au primit prima doză de vaccin mRNA-1273. Studiul de fază I își propune să evalueze siguranța vaccinului. Dacă rezultatele vor fi bune, se va trece la studiul de fază II, în care se va evalua și eficacitatea. Drumul până la aprobarea unui vaccin este mai lung decât ne așteptăm: estimările cele mai optimiste indică o perioadă de 18 luni, în timp ce unii experți vorbesc despre 3-4 ani. Ar fi oricum un progres remarcabil, știind că dezvoltarea unui vaccin poate dura 10-12 ani.

Cum va fi evaluată eficacitatea

Grupul este împărțit în 3 cohorte a câte 15 persoane. În funcție de cohorta în care au fost încadrați, fiecare va primi o doză de 25 micrograme (mcg), 100 mcg sau 250 mcg la ambele vaccinări. Primii patru participanți vor primi o injecție cu doza mică, iar următorii patru participanți vor primi doza de 100 mcg. Specialiștii vor examina datele de siguranță înainte de vaccinarea participanților rămași în grupele cu doze de 25 și 100 mcg și înainte ca primii opt să primească și a doua doză de vaccin. O altă revizuire a siguranței va fi efectuată înainte ca participanții să fie înscriși în cohorta de 250 mcg.

Totuși, este foarte important de reținut că un vaccin nu va putea fi disponibil mai devreme de 1 an conform anumitor experți sau chiar 1 an și jumătate, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În comunicat, NIH notează că nu există niciun vaccin aprobat pentru prevenția infecției cu SARS-CoV-2.

De asemenea, Inovio Pharmaceuticals își propune să înceapă testele de siguranță pentru vaccinul său luna viitoare, pe câteva zeci de voluntari. Și alte companii din China și Coreea de Sud vor începe curând testele de siguranță pentru vaccinurile lor.

Pentru informațiile corecte și verificate, accesați stirioficiale.ro, primul website lansat de Code for Romania Task Force, în parteneriat cu Guvernul României prin Autoritatea pentru Digitalizarea României și Departamentul pentru Situații de Urgență.

7 martie 2020: Vaccin împotriva COVID-19: 37 de companii au început dezvoltarea, în întreaga lume. Aprilie 2020: primul vaccin în studiu clinic pe oameni. Când ar putea fi disponibil pe scară largă?

Peste 100.000 de cazuri de infecție cu noul coronavirus, peste 3.000 de decese și peste 55.000 de persoane care s-au recuperat – aceasta este situația COVID-19 la începutul lunii martie 2020. Odată cu virusul SARS-C0V-2 s-a răspândit și virusul mediatic, iar omenirea se confruntă la începutul acestui an atât cu o epidemie, cât și cu o infodemie (epidemie informațională), conform Organizației Mondiale a Sănătății. Pentru vaccinarea împotriva infodemiei, vă recomandăm să citiți numai din surse avizate și să urmăriți seria de interviuri #VociCuAutoritate. Cât despre vaccinul împotriva COVID-19, vă prezentăm progresele făcute, în acest articol.

Compania de biotehnologii, Moderna Therapeutics (din Cambridge, Massachusetts) a livrat primele flacoane ale vaccinului său contra COVID-19 către Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), parte a Institutelor Naționale de Sănătate (NIH) din Statele Unite, care se va ocupa de pregătirea vaccinului pentru testare umană. Această testare va începe în luna aprilie și va fi efectuată pe un număr de 45 de subiecți sănătoși, pentru a evalua siguranța vaccinului. Această etapă inițială va dura aproximativ 3 luni.

Vaccinul a fost creat la doar 42 de zile după ce genomul viral SARS-CoV-2 a fost publicat de către cercetătorii chinezi, pe 10 ianuarie 2020. Acest răspuns a fost posibil datorită tehnologiilor moleculare și de secvențiere genetică de ultimă generație, căilor de comunicare a datelor aproape în timp real, dar și deschiderii către colaborare și împărtășire a datelor a specialiștilor.

Secvențierea genomului SARS-CoV-2 s-a realizat într-un timp foarte scurt, ceea ce a facilitat dezvoltarea de teste diagnostice fiabile și rapide.

Vaccinul Moderna împotriva COVID-19 (mRNA-1273) este deja înregistrat pe clinicaltrials.gov și a fost dezvoltat într-un timp record, deoarece se bazează pe o metodă genetică relativ nouă, care nu necesită creșterea în laborator a virusului. Tehnica transformă corpul uman într-un „laborator viu”, deoarece întregul proces nu se mai desfășoară în laborator, ci direct în organismul care a primit vaccinul.

Vaccinul mRNA-1273, diferit de vaccinurile clasice

Tehnica se bazează de fapt pe fragmente de acid ribonucleic mesager (ARNm), materialul genetic care este copiat din ADN și codifică proteinele. Moderna își încarcă vaccinul cu ARNm-ul viral, care codifică proteinele noului coronavirus, iar apoi îl injectează în organism. Celulele imune din ganglionii limfatici prelucrează ARNm-ul și sintetizează antigenele proteice virale specifice pentru ca alte celule imune să le recunoască.

„ARNm este într-adevăr ca o moleculă software în biologie. Deci, vaccinul nostru este ca programul software pentru organism, care apoi produce proteinele [virale] care pot genera un răspuns imun. Unul dintre lucrurile pe care suntem capabili să le facem cu un vaccin ARNm este să imităm mai îndeaproape ce înseamnă să obții o infecție virală. Modul în care organismul prelucrează proteina virală, adesea, este foarte diferit de modul în care procesează aceeași proteină făcută într-un rezervor din oțel inoxidabil. Așadar, unul dintre avantajele teoretice ale introducerii ARNm într-un vaccin este că organismul determină proteina virală să se comporte exact în același mod în care virusul ar fi îndrumat gazda să o facă”, a declarat dr. Stephen Hoge, președintele Moderna, pentru TIME

Astfel această metodă de vaccin poate fi extinsă rapid, economisind timp critic la apariția unei noi boli, precum COVID-19.

Structura coronavirus

Structura unui coronavirus. Proteina S oferă un aspect caracteristic la microscopul electronic. Sursa

Mecanismele virale ale SARS-CoV-2

Virusul reprezintă un agent infecțios care se poate multiplica doar cu ajutorul unei celule. Acesta este alcătuit din:

  • material genetic (ADN sau ARN) care codifică structura proteinelor virale;
  • capsidă, înveliș proteic care protejează materialul genetic;
  • anvelopă lipidică cu rol de protecție (poate lipsi).

Coronavirus este o specie virală de tip ARN cu capsulă – virus monocatenar (+ ssRNA) cu sens pozitiv. Experimentele de modelare proteică efectuate asupra proteinei S a virusului sugerează că acesta are suficientă afinitate pentru receptorii enzimei de conversie a angiotensinei (ACE 2) a celulelor umane pentru a le utiliza ca mecanism de pătrundere în celule.

Vaccinul mRNA-1273 este un vaccin ARNm (Acid RiboNucleic codant), care codifică o formă stabilă prefuzionată (forma de înainte de a se contopi cu membrana celulară a celulei gazdă), a proteinei Spike (S). Complexul proteic S este necesar pentru fuziunea membranară și infecția celulelor gazdă și a fost ținta vaccinurilor împotriva coronavirusurilor responsabile pentru Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) și pentru Sindromul Respirator Acut Sever (SARS).

Fuziunea membranelor (virală și celulară) reprezintă un pas esențial atunci când virusurile încapsulate intră în celule. Fuziunea dublului strat lipidic necesită cataliză pentru a depăși o barieră cinetică ridicată, iar proteinele de fuziune virale sunt agenții care îndeplinesc această funcție catalitică.

Deși coronavirusul folosește multe proteine ​​diferite pentru a se reproduce și invada celulele, proteina S este proteina principală de suprafață pe care o folosește pentru a se lega de un receptor – aceasta devenind o punte către celula umană. După ce proteina S se leagă de receptorul celulelor umane, membrana virală fuzionează cu membrana celulară umană, permițând genomului viral să intre în celulele umane și să înceapă infecția.

Doze de vaccin

Când vine vorba de boli infecțioase ca aceasta, vaccinurile sunt cele mai puternice arme pe care le au instituțiile sanitare. Vaccinarea poate proteja oamenii de infecția inițială, oprind astfel și răspândirea microorganismelor.

Vaccinurile clasice

Metodele tradiționale, deși extrem de eficiente în combaterea bolilor extrem de contagioase precum rujeola, necesită o cantitate mare de virusuri sau bacterii, a căror obținere durează luni întregi. Acele microorganisme devin apoi elementul-cheie într-un vaccin – se creează așa-numitul antigen care avertizează sistemul imunitar uman că unele organisme străine au invadat corpul și trebuie să fie eliminate.


Vaccinurile oferă sistemului imunitar instrucțiunile necesare în recunoașterea și mobilizarea liniilor de apărare împotriva microorganismelor care provoacă boli, cum ar fi bacteriile sau virusurile. În vaccinurile clasice, antigenele (semne moleculare distinctive) sunt introduse în organism, provenind de la bacterii inactivate sau pe jumătate active sau virusuri atenuate, care nu sunt capabile să provoace boala, dar totuși sunt capabile să activeze sistemul imun, iar celulele acestuia dezvoltă anticorpii potriviți. Dacă persoana va lua încă o dată contact cu același agent patogen, sistemul imun va avea deja pregătiți anticorpii necesari și îi va multiplica mult mai rapid, deoarece a fost deja sensibilizat prin vaccinare.

Alte vaccinuri aflate în dezvoltare

  • Vaccinul subunitar recombinant al Clover Biopharmaceuticals

Clover Biopharmaceuticals (o companie biotehnologică din China) dezvoltă un vaccin subunitar recombinant (recombinant subunit vaccine), un vaccin constituit din antigen de suprafață inactivat, preparat în culturi celulare, folosind tehnologia brevetată Trimer-Tag. Compania dezvoltă vaccinul pe baza proteinei S-Trimer a virusului SARS-CoV-2.

Elementele subunitare au fost produse cu succes într-o cultură de celule mamifere pe data de 10 februarie. Au fost identificați și anticorpi specifici antigenului viral în serul sanguin al pacienților recuperați complet, care au fost anterior infectați de virus.

Clover colaborează, de asemenea, cu GSK pentru a dezvolta un vaccin folosind platforma sa deja consacrată de tehnologii utilizate pentru realizarea diverșilor adjuvanți pentru vaccinurile pandemice. GSK și-a oferit sprijinul în urma unui apel EFPIA către toate companiile sale membre pentru a oferi soluții și resurse pentru lupta împotriva noului coronavirus.

„Utilizarea unui adjuvant este de o importanță deosebită într-o situație pandemică, deoarece poate reduce cantitatea de proteine ​​de vaccin necesară per doză, permițând producerea mai multor doze de vaccin și, prin urmare, contribuind la protejarea mai multor persoane”, Thomas Breuer, principal  medical officer al GSK Vaccines, a declarat într-un comunicat.

Compania se va alia cu Biomedical Advanced Research and Development Authority (BARDA, Autoritatea de Cercetare și Dezvoltare Biomedicală Avansată) din S.U.A pentru dezvoltarea vaccinului, utilizând platforma de tehnologii de tip ADN recombinant a companiei. Sanofi a încercat anterior să dezvolte un vaccin pentru SARS, acesta fiind punctul de plecare pentru dezvoltarea vaccinui COVID19 (o boală dată de noul coronavirus, asemănător SARS).

  • De asemenea, Janssen Pharmaceutical (o companie Johnson&Johnson) s-a aliat cu BARDA pentru dezvoltarea unui vaccin.
  • Pfizer se alătură cursei dintre Moderna, Sanofi și Johnson și ia în considerare un parteneriat cu BioNTech, o companie producătoare de medicamente din Germania. Vaccinul pe care urmează să îl dezvolte ar fi bazat, de asemenea, pe tehnologia ARNm.

Există și alte companii biotehnologice de mici dimensiuni care au intrat în cursa pentru dezvoltarea unui vaccin, multe dintre ele provenind din China, însă este necesar ca ele să se afilieze cu o companie mare farmaceutică, pentru a avea șansa ca vaccinul lor să înceapă etapa studiilor pe oameni și apoi să fie aprobat de autoritățile de reglementare. Cel puțin 37 de companii și grupuri academice, inclusiv 25 din China, au anunțat programe de dezvoltare a vaccinurilor COVID-19.

Oamenii de știință din cadrul companiilor biofarmaceutice, universitățile și agențiile de reglementare s-au întâlnit în perioada 11-12 februarie cu reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății pentru a întocmi un plan pentru dezvoltarea de vaccinuri împotriva COVID-19, pe fondul unei situații care se schimbă de la o zi la alta. Prioritățile setate în cadrul întrunirii OMS includ elaborarea unui profil de produs-țintă (TPP), proiectarea unui protocol principal pentru testarea mai multor vaccinuri cu potențial, în paralel, și coordonarea lucrărilor internaționale privind testările vaccinurilor.

„Există un consens în ceea ce privește calea de urmat, iar consensul este că trebuie depusă multă muncă pentru a ajunge acolo (la dezvoltarea unui vaccin eficient)”, a declarat pentru BioCentury, Johan Van Hoof, șeful Diviziei Terapeutice Globale pentru boli infecțioase și vaccinuri, Janssen, Johnson & Johnson.

Cât va dura dezvoltarea unui vaccin

Conform specialiștilor, deși vaccinul ar intra într-un mecanism de aprobare accelerată, în stare de urgență, și deși etapa preclinică se desfășoară într-un ritm fără precedent, acesta nu ar fi disponibil mai devreme de 3-4 ani publicului larg. Un principal obstacol în acest sens este producerea vaccinului la scară globală. În mod normal, etapele dezvoltării unui vaccin durează aproximativ 10 ani.

lista companii care au demarat studii asupra potențialelor vaccinuri contra SARS-CoV-2

Lista companiilor care au demarat studii asupra potențialelor vaccinuri contra SARS-CoV-2

Cel mai optimist scenariu este pentru vaccinul Moderna: după testarea profilului de siguranță pe subiecți sănătoși (3 luni începând din luna aprilie), vaccinul va trebui testat într-un grup și mai mare pentru a verifica dacă de fapt imunizează oamenii împotriva noului coronavirus (șase-opt luni). Abia după aceea, va începe producția în masă și testele pe grupuri mai mari de oameni.

Durata studiului clinic, în medie, pentru un vaccin clasic (după etapa preclinică – teste in vitro și in vivo):

  • Etapa 1 (siguranța și funcționarea, efecte adverse, doze): 20-50 voluntari sănătoși – între un an și un an jumătate;
  • Etapa 2 (răspunsul sistemului uman, efecte adverse frecvente): 100 – 300 voluntari – mai mult de doi ani;
  • Etapa 3 (comparație între cei care primesc vaccinul și cei care nu, eficiența și siguranța): 3.000 – 50.000 de voluntari – între 3 și 5 ani.

De asemenea, este mai probabil ca medicamentul împotriva infecției să fie dezvoltat înaintea vaccinului. Oamenii de știință au început să lucreze la medicamente pentru tratarea coronavirusurilor în timpul focarelor SARS și MERS, dar, deoarece focarele s-au stins, eforturile nu s-au concretizat. Odată cu izbucnirea noului focar, cu SARS-CoV-2, cercetările vor fi reluate. Candidatul principal este un medicament numit Remdesivir, care a fost dezvoltat de compania farmaceutică Gilead. Cercetările au arătat că ar putea bloca SARS și MERS în celule și în modele animale (șoricei). În plus, Remdesivir a fost utilizat într-un studiu clinic în căutarea tratamentelor pentru Ebola – și, prin urmare, acesta a trecut deja prin testele de siguranță.

Așadar nu există așteptări pentru utilizarea vaccinului în actuala epidemie, ci pentru prevenirea unei viitoare epidemii cu acest tip de coronavirus. Având în vedere că este deja a treia tulpină de coronavirus (după SARS și MERS) care pune omenirea în alertă, șansele ca de data aceasta să fie dezvoltat un vaccin funcțional și un medicament aprobat pentru tratament sunt mai mari.

De asemenea, este important de menționat că Organizația Mondială a Sănătății a avertizat încă din 2018 asupra riscului apariției unei pandemii cu un patogen necunoscut la acel moment, prin introducerea pe lista de priorități, a Bolii X – un îndemn către cercetare și dezvoltare nu doar în aria medicală, ci și între diversele domenii care au rol în menținerea siguranței sănătății, o metodă în plus de prevenție pentru cazurile neașteptate de boli.

Citește și următoarele articole pentru a te proteja eficient împotriva noului coronavirus, dar și a virusului mediatic asociat: