Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

#ESCCongress. Tratamentul intervențional MitraClip nu îmbunătățește prognosticul la pacienții cu regurgitare mitrală severă secundară insuficienței cardiace

mm
29 Aug 2018
2352 Views

Intervenția minim-invazivă de corecție a regurgitării mitrale secundare nu produce o îmbunătățire semnificativă a prognosticului comparativ cu tratamentul medical la pacienții cu insuficiență cardiacă severă. Aceste rezultate au fost obținute în studiul MITRA.fr, prezentat în cadrul ediției 2018 a Congresului European de Cardiologie și publicat în revista The New England Journal of Medicine.

Intervenția nechirurgicală de reducere a regurgitării mitrale este cunoscută sub numele de “MitraClip” sau “edge to edge”. Tehnica constă în introducerea unuia sau mai multor clipuri prin vena femurală și implantarea la nivelul valvei mitrale pentru o închidere mai eficientă a acesteia. Ghidurile europene recomandă această procedură în cazul pacienților cu regurgitare mitrală secundară și insuficiență cardiacă, ce prezintă risc chirurgical crescut. Cu toate acestea, ambele ghiduri, cel european și cel american, precizează că există un nivel scăzut de dovezi care să susțină intervenția de corecție valvulară și recomandă efectuarea de studii clinic multicentrice, randomizate în cadrul acestei subpopulații.

abonare
Tehnica Mitraclip esccongress

Clipul se introduce în atriul stâng cu ajutorul unui sistem de ghidare, sub control ecocardiografic și fluroroscopic (figura din stânga). Apoi, este aliniat perpendicular pe planul valvei și pe linia de coaptare a foițelor valvei. Se poziționează clipul astfel încât să prindă foițele valvei (figura din dreapta), după care se închide clipul, iar dacă reducerea regurgitării este satisfăcătoare, clipul este eliberat în acea poziție de coaptare a foițelor valvei mitrale.
Sursa foto: American College of Cardiology

„Am arătat pentru prima dată faptul că tehnica minim-invazivă de reparare a valvei mitrale, deși reduce regurgitarea, nu îmbunătățește supraviețuirea sau simptomatologia și nu reduce numărul de spitalizări produse de insuficiența cardiacă, comparativ cu tratamentul medical. Aceasta sugerează clar că procedura este inutilă la pacienții cu insuficiență cardiacă și regurgitare mitrală secundară”, a declarat Prof. Jean-Francois Obadia, principalul cercetător al studiului, Civil Hospices din Lyon, Franța

Scopul studiului MITRA.fr a fost de a evalua dacă procedura MitraClip poate reduce rata deceselor sau a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă, comparativ cu simpla terapie medicamentoasă. Studiul a înrolat 304 pacienți cu insuficiență cardiacă simptomatică, disfuncție ventriculară stângă (fracție de ejecție a ventriculului stâng între 15-40%) și regurgitare mitrală secundară severă. Toți pacienții au primit tratament medicamentos optim cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (sau blocanți ai receptorilor de angiotensină, în cazul intoleranței), beta-blocant, antagonist al receptorilor mineralocorticoizi și un diuretic. Lotul de pacienți a fost împărțit randomizat, dublu-orb, în două subgrupuri: unul la care s-a asociat intervenție minim-invazivă de reparare valvulară și subgrupul de control, care a beneficiat numai de tratament medicamentos. Subiecții studiului au fost urmăriți pe parcursul a 12 luni.

Procedurile au fost realizate cu succes în peste 90% din cazuri, iar regurgitarea mitrală a fost semnificativ redusă la pacienții care au beneficiat de intervenție, comparativ cu cei care au fost tratați numai medicamentos. Cu toate acestea, nu a existat o diferență semnificativă statistic în privința ratei deceselor și a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă, care s-au produs la 55% din cei tratați prin tehnică “MitraClip”, comparativ cu 52% la pacienții tratați medicamentos.

Eficacitate mitraclip vs medical

Rezultatele tehnicii MitraClip asociate tratamentului medicamentos vs. numai tratament medicamentos, în privința ratei mortalității și a spitalizărilor pentru insuficiență cardiacă la pacienții cu regurgitare mitrală secundară severă.
Sursa foto: adaptare după “Percutaneous Repair or Medical Treatment for Secondary Mitral Regurgitation, Pr. Jean-François Obadia, ESC Congress Munich 2018”

“Reducerea regurgitării mitrale care s-a obținut prin tehnica de reparare valvulară nu s-a tradus într-un beneficiu clinic la pacienții cu insuficiență cardiacă. Nu există așadar un motiv pentru a realiza această procedură la toți pacienții cu insuficiență cardiacă și regurgitare mitrală secundară. Ar fi utile studii ulterioare care să examineze dacă există subgrupuri de pacienți care ar putea beneficia totuși de această tehnică”, a completat Prof. Obadia

În țările dezvoltate, aproximativ 2% din adulți au insuficiență cardiacă, procentul crescând până la 10% în cazul vârstnicilor de peste 70 de ani. Simptomele tipice constau în dispnee (respirație dificilă), oboseală, edeme, determinate de scăderea capacității inimii de a pompa suficient sânge pentru a acoperi nevoile metabolice ale organismului. În stadiile avansate de insuficiență cardiacă, ventriculul stâng se dilată, determinând închiderea insuficientă a valvei mitrale, care permite regurgitarea sângelui din ventricului stâng în atriul stâng (denumită regurgitare mitrală). Este considerată “secundară” deoarece valva mitrală are structura normală însă nu funcționează corect din cauza dilatării ventriculare.

Deși se asociază cu un prognostic mai sever, nu există dovezi că reducerea gradului regurgitării mitrale îmbunătățește supraviețuirea. O posibilă explicație este faptul că prognosticul sever este determinat mai mult de cardiomiopatie decât de regurgitarea mitrală, care este mai mult un marker de severitate al insuficienței cardiace.

Citește și: