#ESCCongress: Care este tratamentul potrivit după un infarct miocardic: bypass-ul sau implantarea unui stent?
Un nou ghid de revascularizare miocardică a fost publicat de către Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) și Asociația Europeană de Chirurgie Cardio-Toracică (EACTS) în cadrul ediției 2018 a Congresului European de Cardiologie, care se desfășoară în aceste zile la Munchen, Germania.
Revascularizarea miocardică se realizează la pacienții cu boală cardiacă ischemică cronică sau în cazul unui eveniment coronarian acut, pentru a ameliora fluxul sanguin către inimă și pentru a crește supraviețuirea. Există două modalități de revascularizare: intervenție chirurgicală deschisă pentru bypass al arterelor obstruate (coronary artery bypass grafting; CABG) și intervenție coronariană percutanată pentru plasarea unui stent (percutaneous coronary intervention; PCI).
În cazul operației pe cord deschis, bypass-ul realizează scurt-circuitarea circulației coronariene normale, distal de obstrucție, oferind surse suplimentare de flux sanguin la nivelul miocardului și protecție față de eventuale viitoare obstrucții proximale. Spre deosebire de acest tip de intervenție, plasarea stentului urmărește restabilirea fluxului normal al circulației coronariene prin tratarea locală a obstrucției, fără a oferi însă protecție față de leziuni obstructive viitoare.
Rezultatele celor două tipuri de tratament diferă în funcție de complexitatea anatomică a bolii coronariene, care este gradată utilizând scorul SYNTAX. Acesta prezice dacă angioplastia cu plasarea stentului poate oferi o supraviețuire similară intervenției chirurgicale deschise. În cazurile mai puțin complexe, cele două tipuri de intervenții oferă rezultate similare pe termen lung. În schimb, bypass-ul oferă supraviețuire mai bună pe termen lung în cazurile cronice severe, precum și la pacienții diabetici (indiferent de complexitatea afectării coronariene).
“În ciuda dezvoltării noilor stenturi, studiile arată că pacienții cu boală coronariană complexă au rate mai bune de supraviețuire în cazul operației de bypass și că aceasta ar trebui să fie varianta de revascularizare preferată”, a declarat Prof. Dr. Miguel Sousa-Uva, EACTS Chairperson of the Guidelines Task Force, Santa Cruz Hospital, Carnaxide, Portugalia.
Un alt aspect de luat în considerare în momentul alegerii tipului de tratament al pacienților cu boală cardiacă ischemică stabilă este posibilitatea de introducere a stentului sau de realizare a bypassului la nivelul tuturor arterelor obstruate. Este preferată intervenția care poate oferi așa-numita “revascularizare completă”, care să amelioreze simptomatologia și supraviețuirea.
“Ghidul își propune să ajute pacienții și medicii să aleagă tipul de revascularizare pe baza dovezilor științifice. În plus, acesta trebuie consultat și utilizat de oficialități și instituții medicale drept standard în vederea abordării terapeutice a pacienților cu boală coronariană”, a afirmat Prof. Dr. Franz-Josef Neumann, ESC Chairperson of the Guidelines Task Force, University Heart Centre Freiburg-Bad Krozingen, Germania.
Pacienții ar trebui implicați în alegerea tipului de intervenție și ar trebui să primească informații obiective, bazate pe dovezi, accesibile ca nivel de înțelegere, care să explice riscurile și beneficiile pe termen scurt și lung ale fiecărui tip de tratament. Cu excepția cazurilor urgente, pacienții trebuie să beneficieze de timpul necesar luării deciziei și solicitării unei a doua opinii medicale.
Boala coronariană, cunoscută și sub denumirea de boală cardiacă ischemică, este printre principalele cauze de mortalitate la nivel global. Vasele de sânge care asigură aportul de oxigen la nivelul inimii se îngustează din cauza formării plăcilor de aterom, determinând angină pectorală. Atunci când vasul de sânge este blocat complet, se produce infarct miocardic acut, care în lipsa unui tratament prompt, poate determina decesul. Pacienții cu boală coronariană cronică necesită tratament igieno-dietetic (întreruperea fumatului, exercițiu fizic, alimentație sănătoasă) și medicamentos (al dislipidemiei, antihipertensiv, antiagregant, etc).
Varianta integrală a ghidului poate fi accesată aici.