Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Hep-CORE 2018: La nivel european, grupurile aflate la cel mai mare risc sunt lăsate în urmă în lupta de eliminare a hepatitei C

mm
20 Aug 2018
762 Views

Rezultatele sondajului Hep-CORE 2018 cu privire la micro-eliminarea virusului hepatitei C (VHC) reprezintă piesa cea mai recentă din puzzle-ul destinat studiului Hep-CORE realizat de ELPA (Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Afecţiuni ale Ficatului). Hep-CORE este un studiu realizat la nivelul pacienţilor, efectuat printr-o evaluare a politicilor naţionale adresate hepatitei virale C din Europa începând cu anul 2016. În acest an, un nou sondaj evaluează oportunităţile de “micro-eliminare”: ţinta de eliminare a hepatitei C, la nivel naţional, în cadrul unor populaţii bine definite.

25 de grupuri de pacienţi, reprezentând 23 de ţări europene din Bazinul Mediteranean, au răspuns în cadrul acestui studiu. Rezultatele arată că doar 14 din cele 25 (56%) de ţări implicate în studiu au o strategie naţională privind hepatitele virale.

abonare

În prezent, doar 12 ţări la nivel global sunt pe cale să elimine hepatita virală, iar şase dintre acestea sunt printre ţările studiate: Egipt, Franţa, Italia, Olanda, Spania şi Marea Britanie. ELPA a remarcat faptul că multe ţări privesc ideea eliminării hepatitei virale ca fiind descurajantă, complexă şi una dintre multele provocări concurente la nivelul sistemelor lor de sănătate.

Datele cu privire la prevalenţa hepatitelor, la acestea adăugându-se testarea şi tratamentul, lipsesc. Specialiștii, militanţii şi factorii de decizie politică au fost adesea forţaţi să ia decizii pe baza unor estimări generale care se pot schimba drastic de la un an la altul. Studiul Hep-CORE încearcă să umple acest gol în ceea ce priveşte monitorizarea politicilor dedicate hepatitelor virale la nivel european, din perspectiva pacientului.

„Măsurarea corectitudinii accesului la serviciile aferente hepatitei C la nivelul tuturor grupurilor de populaţie şi metodele de dezvoltare a managementului pacienţilor care sunt cei mai marginalizaţi reprezintă cheia abordării micro-eliminării bolilor. Acesta este motivul pentru care grupurile de pacienţi trebuie să se afle în prim plan şi de ce ele servesc ca respondenţi naţionali pentru studiul Hep-CORE”, afirmă Tatjana Reic, preşedintele ELPA.

Răspunsurile grupurilor de pacienţi arată că populaţiile aflate la risc ridicat sunt subiectul unor acţiuni disproporţionate. Cu toate acestea, cei care sunt deja incluşi în servicii de asistenţă medicală, cum ar fi pacienţii hemodializaţi şi cei cu hemofilie, precum şi donatorii şi beneficiarii de transplant, sunt cel mai probabil a fi luaţi în îngrijire. Rezultatele studiului arată că persoanele care folosesc droguri injectabile (PWID), în ciuda grelei poveri a VHC, sunt incluse în mod activ în cadrul servicilor aferente VHC în 16 (64%) dintre ţările studiate. Dar acest lucru este posibil numai dacă sunt parte a unor programe de reducere a riscurilor, cum ar fi programele privind seringi şi terapia de substituţie a opiaceelor. Actualii sau foştii PWID care nu sunt incluşi în programele de reducere a riscurilor sunt raportaţi ca fiind luaţi în considerare pentru acţiuni specifice în şase ţări (24%) pentru PWID activi şi în numai două ţări (8%) pentru foştii PWID.

Respondenţii din grupurile de pacienţi au fost rugaţi să selecteze care dintre populaţiile vizate ar fi cel mai uşor şi cel mai greu de ţintit în contextul ţării lor. În ceea ce priveşte segmentul cel mai uşor de ţintit, cele mai multe grupuri au selectat donatorii de sânge (40%) şi pacienţii hemodializaţi (40%), urmate de pacienţii cu hemofilie (36%), în special datorită protocoalelor de screening existente. Cele mai dificile populaţii de identificat şi tratat din perspectiva grupurilor de pacienţi au fost raportate ca fiind PWID activi care nu sunt incluşi în programele de reducere a riscurilor (68%) şi persoanele fără adăpost (52%).

Există lacune sistematice, populaţiile aflate la risc ridicat fiind ignorate dacă sunt dificil de atins în afara căilor existente. Hepatita la nivelul lucrătorilor din domeniul asistenţei medicale reprezintă o preocupare majoră şi, totuşi, stigmatizarea şi teama de a-şi pierde locul de muncă, reprezintă unele dintre barierele care împiedică accesul acestei populaţii cruciale la testare şi îngrijire. Migranţii reprezintă un alt grup adesea trecut cu vederea, care ar trebui să fie atins de acţiunile de îngrijire, dar lipsa investiţiilor în integrarea acestora la nivelul sistemului de sănătate, precum şi lipsa generală de recomandări, au fost citate ca fiind unele dintre motivele pentru care acest lucru nu se întâmplă.

Prof. Jeffrey V. Lazarus de la ISGlobal, Universitatea din Barcelona, cu privire la studiul Hep-CORE PI spune: “Micro-eliminarea hepatitei C oferă o modalitate rezonabilă de a operaţionaliza, la scară largă, apelul la acţiune pentru eliminarea hepatitei ca parte a cadrului OMS privind obiectivul de eliminare a hepatitelor virale ca ameninţare la adresa sănătăţii publice până în 2030. De asemenea, este important de reamintit că nu se poate spune că hepatita virală a fost eliminată dacă acest lucru nu a fost făcut în mod echitabil”.

Mai multe despre demersurile de eliminare a hepatitei C, în secțiunea Raportuldegardă.ro

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.