Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Insuficiența cardiacă în România, în fiecare oră: 12 internări, 5 cazuri noi, un deces

mm
18 Dec 2018
7465 Views

Insuficienţa cardiacă reprezintă una dintre principalele probleme de sănătate publică din România, atât prin numărul mare al persoanelor afectate anual, cât şi prin impactul devastator asupra speranţei de viaţă şi scăderea calităţii vieţii pacienţilor. Se estimează că 4.7% dintre români suferă de insuficiență cardiacă (IC), incidența bolii crescând după vârsta de 50 de ani. În România, cazurile noi sunt raportate de către medicii de familie la nivel național însă există o tendință generală de subraportare. În ultimii 10 ani s-a observat o tendință crescătoare a incidenței (50.000 cazuri noi/an). În fiecare oră, sunt diagnosticate 5 cazuri noi de IC, se efectuează 12 internări din cauza acestei afecțiuni și se înregistrează un deces. Rata mortalității este de două ori mai mare în România (39,9/100.000 persoane) decât cea din alte state europene, cu mai mult de jumătate din pacienți decedând în primii 5 ani de la diagnostic.

Costurile asociate îngrijirii pacienților cu insuficiență cardiacă reprezintă o povară economică asupra sistemului de sănătate, astfel încât a devenit o problemă de interes a politicilor de sănătate din România. În țările dezvoltate se aproximează că 1-2% din fondurile de sănătate sunt folosite pentru îngrijirea pacienților cu insuficiență cardiacă. Este de așteptat ca impactul economic al bolii să crească în anii următori, având în vedere îmbătrânirea populației și creșterea prevalenței insuficienței cardiace odată cu vârsta. Reducerea costurilor aferente este o prioritate majoră în vederea eficientizării utilizării fondurilor de la bugetul de sănătate.

abonare

Costurile cu îngrijirea pacienților cu insuficiență cardiacă sunt crescute și sunt în principal datorate pacienților spitalizați. Acest lucru înseamnă că prin prevenția spitalizărilor și reducerea costurilor asociate spitalizărilor, pot fi reduse costurile totale aferente managementului acestor pacienți. În plus, principalii factori asociați cu creșterea costurilor sunt diabetul zaharat și forma de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată. În particular, pacienții diabetici au risc crescut de spitalizare și necesar crescut de resurse terapeutice. S-a observat că cele mai mari costuri se înregistrează la momentul diagnosticului și spre sfârșitul vieții pacienților.

  • Costuri asociate spitalizărilor

Insuficiența cardiacă este o boală cronică caracterizată prin exacerbări perioadice. În ciuda progreselor terapeutice semnificative, pacienții cu IC necesită frecvent spitalizare pentru complicații cardiovasculare precum: hipertensiune arterială, ischemie, aritmie, hipervolemie, dar și pentru comorbidități asociate. Studiile au arătat că majoritatea pacienților cu IC necesită cel puțin o spitalizare pe an, și mai mult de jumătate vor fi spitalizați de peste trei ori în primii 4-5 ani de la diagnostic.

În 2017 în spitalele din România sau internat circa 344.000 de pacienți cu diagnosticul de insuficiență cardiacă, 60% din internări realizându-se în regim de urgență. Cei mai mulți pacienți se internează pentru spitalizare continuă astfel încât o secție cu 20 de paturi se umple în 2 ore cu acești pacienți. Durata medie de spitalizare a cazurilor internate este de aproximativ 7 zile. 10% din pacienți se reinternează în același an, 75% din reinternări realizându-se în primele 4 luni de la externare.

Principala cauză a costurilor ridicate necesare managementului pacienților cu insuficiență cardiacă este reprezentată de numărul crescut de spitalizări. Jumătate din internările pacienților cu insuficiență cardiacă ar putea fi prevenite. Cu toate acestea, spitalizările rămân frecvente și costisitoare, fiind responsabile de 65-70% din costurile totale pentru insuficiența cardiacă

Costurile anuale asociate internării unui pacient cu insuficiență cardiacă (date din Sistemul Național de Sănătate al Marii Britanii). Sursa foto: slideshare

  • Influența factorilor care țin de pacienți

Există anumiți factori individuali care determină creșterea costurilor de îngrijire a pacienților cu insuficiență cardiacă. Identificarea acestora este utilă pentru intervențiile de reducere a costurilor. În unele studii clinice s-a observat că bărbații cu BPOC (boală bronhopulmonară obstructivă cronică), diabet zaharat, anemie sau boală renală cronică prezintă risc crescut de spitalizare. Costuri ridicate de îngrijire pe parcursul întregii evoluții a insuficienței cardiace sunt în mod special prezente în cazul asocierii de diabet sau insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție conservată. Comorbiditățile asociate cu risc crescut de internare și costurile determinate pot varia în funcție de prognosticul vital al fiecărei boli asociate.

  • Costuri ridicate la momentul diagnosticării bolii și la sfârșitul vieții pacienților

S-a observatpovara economică a managementului pacienților cu insuficiență cardiacă este în mod special crescută în ultima parte a vieții acestor pacienți din cauza creșterii numărul de spitalizări și de resurse necesare. De asemenea, costurile sunt ridicate în perioada imediat următoare diagnosticării bolii. Între aceste etape ale evoluției bolii, costurile sunt relativ stabile. Astfel, este esențială o bună comunicare și informare a pacienților pentru a alege terapiile cele mai adecvate în funcție de prognostic și de dorințele pacienților. Aceste măsuri pot duce la reducerea costurilor necesare și la o mai bună utilizare a resurselor.

  • Direcții de acțiune

Aproximativ un milion de persoane din România suferă de insuficiență cardiacă (4,7% din populație, conform studiilor) cu prognostic nefavorabil. Supraviețuirea la 5 ani de la diagnosticul de insuficiență cardiacă este rezervat, cu o mortalitate de 59% pentru bărbați și de 45% pentru femei. Insuficiența cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România și continuă să aibă un impact foarte mare asupra sănătății, în ciuda progreselor terapeutice înregistrate în ultimele decenii. Costul bolii este semnificativ pentru pacienți și pentru societate din cauza unei rate mai mari de spitalizări și respitalizări și a impactului asupra familiilor pacienților. Cel mai probabil, aceste costuri vor fi din ce în ce mai mari odată cu creșterea prevalenței bolii pe fondul îmbătrânirii populației și a ratei crescute de supraviețuire după atacuri de cord.

De aceea, este esențială asigurarea accesului pacienților la mijloace moderne, inovatoare, de tratament, care au demonstrat că pot scădea numărul și frecvența internărilor în spital a pacienților cu insuficiență cardiacă și pot crește supraviețuirea și calitatea vieții acestora, având deopotrivă și un efect favorabil din punctul de vedere al alocărilor bugetare.

Grupul de lucru pentru insuficiență cardiacă al Societății Române de Cardiologie a identificat 4 priorități în domeniul insuficienței cardiace din țara noastră:

  1. Creșterea conștientizării publice și înțelegerea implicațiilor bolii
  2. Realizarea unei baze de date pentru insuficiența cardiacă, la nivel național
  3. Susținerea dezvoltării unităților medicale dedicate tratamentului insuficienței cardiace
  4. Asigurarea asistenței medicale de calitate și a monitorizării pacienților, în cadrul asistenței primare

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.