Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

STUDIU: România ocupă locul 44 din 146 de țări, în clasamentul mondial privind calitatea vieții

mm
15 Oct 2018
2212 Views

Studiul “Indicele de Progres Social 2018” a clasat România pe poziția 44 din 146 de țări incluse, ocupând ultimul loc dintre statele membre ale Uniunii Europene. Calitatea vieții și bunăstarea socială au fost măsurate cu ajutoul Indicelui de Progres Social (IPS), studiul fiind realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.

Indicele de progres social analizează 3 dimensiuni ale calității vieții și anume:

abonare
  1. nevoile de bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, locuirea, siguranța personală);
  2. fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și informații, sănătate și bunăstare, calitatea mediului);
  3. oportunitatea (drepturi personale, libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată).

Rezultatele permit încadrarea țărilor în 6 categorii care indică bunăstarea și calității vieții. Cu excepția Bulgariei și a României, toate celelalte state membre UE se regăsesc în primele 2 categorii, adică au un nivel de ridicat al calității vieții. Totuși, față de clasamentul obținut în urma studiului din 2014, România a progresat, urcând de pe locul 51 pe poziția 44.

Printre obiectivele studiului se numără și interpretarea relației dintre indicatorul PIB pe cap de locuitor și bunăstarea cetățenilor. Vlad Boeriu, Partener Deloitte România, explică în ce măsură se influențează cele două:

“Există țări care, potrivit Indicelui de Progres Social, se plasează pe un loc superior celui ocupat conform PIB pe cap de locuitor. Analizând sistematic relația dintre dezvoltarea economică, măsurată prin PIB per capita, și dezvoltarea socială, conform IPS, observăm în ce măsură nivelul de bogăție a unei țări se regăsește în bunăstarea fiecărui cetățean.”

Prin comparație cu cele 15 state cu un PIB pe cap de locuitor similar, România a înregistrat un scor mai mic la următoarele capitole: servicii de apă și canal, servicii de salubritate, accesul la servicii medicale de calitate, accesul la educație avansată, speranța de viață a persoanelor de peste 60 de ani sau incluziunea socială.

“Capitolele la care România obține punctaj mai scăzut arată unde apar deficiențele în distribuirea creșterii economice și în efectuarea cheltuielilor publice. În concluzie, acest raport arată unde se resimte cea mai mare nevoie de ameliorare a calității vieții în România și poate fi folosit de factorii decizionali ca instrument de politici publice pentru a realiza o strategie pe termen lung”, explică Vlad Boeriu.

La nivel global, au fost raportate următoarele rezultate:

  • Pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Islanda și Elveția, iar pe ultimele, Afganistan, Ciad și Republica Centrafricană.
  • Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (22), fiind urmată de Cehia (26), Estonia (27), Lituania (31), Polonia (32), Slovacia (35), Ungaria (36), Croația (37), Letonia (39), Bulgaria (40) și România (44).
  • 133 țări (91% dintre cele măsurate) și-au îmbunătățit poziția în ultimii patru ani.

Concluziile au fost că statele au în general un indice social mai mic decât ne-am aștepta conform PIB-ului mediu pe cap de locuitor. Astfel, o creșterea a PIB-ului poate ascunde probleme importante ale societății.

Îmbunătățirea nevoilor de bază ale cetățenilor și, implicit, a calității vieții ilustrează scopul progresului social. Prin măsurarea IPS se poate stabili mai ușor planul de distribuție a resurselor puse la dispoziție de guvern, mediul de afaceri sau de organizațiile nonprofit și care pot contribui la ameliorarea calității vieții.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.