Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

Săptămâna Mondială a Imunizării 2019: vaccinurile sunt sigure și eficiente, iar vaccinarea salvează vieți

mm
25 Apr 2019
146 Views

În contextul Săptămânii Mondiale a Imunizării, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), alături de Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), atrage atenția asupra siguranței și eficienței vaccinurilor – una dintre cele mai mari descoperiri medicale din istorie, care contribuie anual la salvarea a 2-3 milioane de vieți la nivel global, prin prevenirea bolilor infecțioase.

Vaccinarea este esențială pentru starea de sănătate a individului, sistemele de sănătate și societate, per ansamblu, prin prevenirea morbidității și mortalității. Vaccinurile pot proteja pe oricine, de la nou-născuți la seniori, sunt recomandate pacienților cronici și totodată sunt importante pentru că oferă protecție la nivelul întregii comunități, din care pot face parte și copii sau adulți care, din diferite motive medicale, nu se pot vaccina.

abonare

În acest moment, aproximativ 30 de afecțiuni pot fi prevenite prin vaccinare, iar cercetătorii au în dezvoltare peste 260 de vaccinuri care să acopere un număr mai mare de afecțiuni, cu scop preventiv sau curativ. Sunt vaccinuri pentru boli infecțioase, afecțiuni oncologice, alergii, boli autoimune sau neurologice.

,,Obiectivul nostru este acela de a contribui la asigurarea accesului universal la vaccinuri şi vaccinare, fie că vorbim despre vaccinarea copiilor sau despre vaccinarea adulților. În România sunt două elemente esențiale care trebuie abordate. Primul dintre ele, asigurarea stocurilor necesare de vaccinuri, care se poate face printr-un dialog continuu şi constant între autorități şi producători. Producția unui vaccin poate dura şi doi ani, astfel că evaluarea necesarului de vaccinare şi solicitările către producători trebuie făcute cu simț de răspundere şi cât mai din timp. Cel de-al doilea aspect este legat de creșterea ratei de vaccinare prin adresarea îngrijorărilor privind siguranța şi eficiența vaccinurilor. Vaccinurile sunt eficiente, ca dovadă, la nivel global a scăzut mortalitatea cauzată de rujeolă cu 85% în aproape două decenii, iar cazurile de rubeolă cu 97%. Vaccinurile sunt sigure, procesul de producție al acestora este unul extrem de riguros și de atent monitorizat, iar 70% din timpul necesar pentru producție este alocat testării calității produsului”, a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv al ARPIM.

Rata de acoperire vaccinală în România este mult sub pragul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. În cazul vaccinării antirujeolice, acoperirea vaccinală a scăzut de la 89% în 2016 la 86% în 2014, iar în cazul vaccinării anti-poliomielită, a scăzut de la 94% la 89% în aceeași perioadă de timp.

,,Aproape jumătate dintre români – 46% – nu sunt convinși că vaccinarea este cea mai sigură metodă de apărare împotriva unor boli infecțioase, conform unui studiu realizat la începutul acestui an. Această lipsă de convingere se observă în scăderea ratei de vaccinare și mai departe în creșterea numărului de îmbolnăviri și decese cauzate de afecțiuni prevenibile prin vaccinare, cum ar fi rujeola. Spre exemplu, la data de 19.04.2019 erau 16.552 de cazuri de rujeolă confirmate în România, dintre care 62 de decese. Vaccinurile sunt sigure, sunt eficiente și salvează vieți. Niciunul dintre miturile care circulă în spațiul public și care sperie adulții nu pot fi dovedite medical. Recomandăm părinților să se adreseze medicului de familie și să-și vaccineze copiii, iar adulților să țină cont de recomandările de vaccinare specifice etapei de viață în care se află”, a adăugat Dr. Dina Mergeani, Președinte al SNMF.

Drumul vaccinului – din laborator în cabinetele medicilor

Vaccinurile reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri medicale din istorie, iar beneficiile acestora pentru starea de sănătate a individului, dar și pentru sistemele de sănătate și societate sunt de necontestat. Cercetarea și dezvoltarea unui vaccin durează între 12-15 ani.

Prima etapă a procesului este faza preclinică, unde se stabilește profilul de siguranță a vaccinului și apoi este demarată etapa studiilor clinice de faza întâi. Această etapă durează între 12 – 18 luni și are drept obiective evaluarea siguranței vaccinului, identificarea eventualelor reacții adverse și stabilirea dozajului optim. Urmează a doua și a treia etapă a studiilor clinice, care se concentrează pe siguranța și eficiența vaccinului, stabilirea dozajului optim și a calendarului de administrare. Ulterior, vaccinul astfel dezvoltat este aprobat de autoritățile competente și abia apoi produs și distribuit populației, el fiind testat de autoritățile din țara care exportă vaccinul, din țara care îl importă şi de producători.

Procesul de producție a unui vaccin poate dura între 3 și 36 de luni în funcție de tipul de vaccin. Activitatea de monitorizare a siguranței vaccinurile continuă pe întreg ciclul de viață al produsului, conform cu reglementările legislației europene.

Mituri despre vaccinare

Deși vaccinurile s-au dovedit a fi atât sigure, cât și eficiente, pe baza unor dovezi științifice solide, s-au răspândit mai multe mituri, menținând vaccinurile în centrul controverselor. Iată câteva dintre cele mai cunoscute mituri.

Mitul 1: Vaccinurile nu sunt necesare

Se spune că ,,vaccinul este victima propriului succes”, deoarece în prezent nu mai există epidemii soldate cu un număr mare de victime, așa cum se întâmpla în urmă cu zeci sau sute de ani în urmă. Prin urmare, noile generații nu mai conștientizează beneficiile vaccinării. Când copiii sau adulții nu sunt vaccinați, boli infecțioase care nu se mai întâlnesc atât de des astăzi, precum difteria, pojarul, variola sau poliomielita vor reapărea într-un timp foarte scurt.

Mitul 2: Vaccinarea copilului trebuie amânată

Întârzierea vaccinării expune sugarii și copii mici la un risc mai mare pentru boli infecțioase grave, complicații cauzate de acestea și chiar deces.

Mitul 3: Vaccinurile suprasolicită sistemul imunitar al copilului

Pe baza numărului de anticorpi prezenți în sânge, un copil are, teoretic, capacitatea de a răspunde la aproximativ 10.000 de vaccinuri administrate în același timp. De exemplu, dacă 14 vaccinuri ar fi administrate simultan, acestea ar consuma doar aproximativ 0,1% din capacitatea imună a copilului. Sistemul imunitar nu ar putea fi cu adevărat copleșit, deoarece celulele acestuia sunt în mod constant refăcute.

Mitul 4: Nevaccinarea nu are impact asupra celorlalți

Imunitatea de grup apare atunci când o populație mare dintr-o comunitate este imunizată împotriva unei boli contagioase, reducând șansele de apariție a unui focar. Sugarii, femeile însărcinate și persoanele imunocompromise care nu pot primi vaccinuri depind de acest tip de protecție. Așadar, un copil nevaccinat care se îmbolnăvește poate infecta nou-născuții care nu au încă vârsta necesară pentru a putea fi imunizați sau copiii și adulții a căror stare de sănătate nu permite vaccinarea.

Mitul 5: Vaccinurile nu sunt eficiente

Răspunsul sistemului imunitar la vaccinuri este similar celui cauzat de contractarea afecțiunii, dar cu mult mai puțin riscant. Spre exemplu, contractarea poliomielitei poate duce la paralizie ireversibilă. În unele cazuri, imunitatea naturală – captarea unei boli și îmbolnăvirea – conduce la o imunitate mai puternică față de boală decât la o vaccinare. Cu toate acestea, pericolele acestei abordări depășesc cu mult beneficiile relative. De exemplu, pentru a obține imunitate la rujeolă prin contractarea bolii, un individ s-ar confrunta cu o șansă de 1 la 500 de deces din cauza simptomelor. În schimb, numărul persoanelor care au avut reacții alergice severe la un vaccin împotriva rujeolei este mai mic de un milion.

Mitul 6: Vaccinurile nu sunt sigure

Fiecare dintre vaccinurile care sunt înregistrate pe piață sunt testate cu rigurozitate înainte de a fi puse pe piață și efectele adverse sunt constant monitorizate. În rarele cazuri în care apare un efect advers major, acesta este investigat imediat.

Mitul 7: Vaccinurile conțin substanțe dăunătoare

Oamenii se tem de utilizarea formaldehidei, a mercurului sau a aluminiului, care sunt toxice pentru organismul uman în doze mari, însă vaccinurile conțin cantități extrem de reduse din aceste substanțe. Astfel, în primele 6 luni de viață, un copil primește 5 mg de săruri de aluminiu în cazul alăptării la sân, 40 mg în cazul hrănirii cu lapte praf și numai 4,22 mg dacă sunt administrate toate vaccinurile. Cantitatea de formaldehidă găsită în sânge în mod natural este de 10 ori mai mare decât cea aflată în orice vaccin. Mercurul nu se mai folosește în producția vaccinurilor monodoză.

Mitul 8: Vaccinurile au efecte adverse / provoacă bolile pe care sunt menite să le împiedice

Vaccinurile stimulează sistemul imunitar pentru a produce anticorpii necesari pentru a ne proteja de diverse afecțiuni. Acestea sunt preparate biologice complexe, care conțin virusul inactiv al bolii. Procesul de producere a anticorpilor poate provoca, uneori, efecte adverse minore, precum febră scăzută sau disconfort local, dar nu și bolile reale.

Mitul 9: Vaccinarea cauzează autism

Teama că vaccinurile cresc riscul de autism provine dintr-un studiu publicat în anul 1998 în The Lancet, de doctorul Andrew Wakefield, care identifica o legătură între autism și vaccinuri. Lucrarea a fost discreditată complet din cauza erorilor procedurale grave, a conflictelor de interese financiare nedivulgate și a încălcărilor etice. Andrew Wakefield și-a pierdut dreptul de a profesa, iar articolul a fost retras. Ulterior, s-au efectuat mai multe studii, care nu au gasit nicio legătură între orice vaccin și probabilitatea de a dezvolta autism. Cauzele autismului nu au fost încă stabilite, dar cercetări recente arată că această tulburare este dezvoltată încă din uter, înainte de naștere – cu mult înainte de orice vaccinare.

Săptămâna Mondială a Imunizării

În perioada 24-30 aprilie 2019, se desfăşoară Săptămâna Mondială a Imunizării, o campanie globală de sănătate publică, dedicată creşterii gradului de conştientizare a importanţei vaccinării pentru protejarea sănătăţii individului şi a colectivităţilor. Celebrată anual în ultima săptămână din aprilie, Săptămâna Mondială a Imunizării are ca principal obiectiv aducerea în atenţia publică a importanţei imunizării pe tot parcursul vieţii, dar și creșterea ratelor de imunizare împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinuri în întreaga lume.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.