Situația controlului cancerului în Europa de Est și Centrală- obstacole și posibile soluții

  • Health literacy



Experți implicați în multiple arii de control al cancerului, de la epidemiologie, la dezvoltarea programelor de control al cancerului, la grupuri de pacienți, au prezentat starea actuală a Europei Centrale și de Est din aceste perspective și au propus posibile direcții de dezvoltare, în cadrul Cancer Action Media Summit.

Principale idei discutate de aceștia au fost necesitatea dezvoltării cercetării și a căilor de îngrijire a pacienților în toate țările din centrul și estul Europei.

Claudia Allemani, profesor asociat de Epidemiologia Cancerului a Universității de Igienă și Medicină Tropicală din Londra, este unul din principalii investigatori ai studiului CONCORD 3. Scopul studiului este managementul datelor, controlul calității acestora și analiza supraviețuirii globale a cancerului. Dr. Allemani a explicat cum o bună înțelere a epidemiologiei cancerului la nivel global și național este necesară pentru controlul acestuia. Rezultatele studiului au avut impact asupra politicilor de sănătate din lume. În Anglia, Franța și Polonia au fost folosite pentru dezvoltarea programelor naționale de control al cancerului, UE le-a folosit în creerea strategiei de control al cancerului, OECD (Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare) va dezvolta un index al calității îngrijirilor de sănătate, iar IAEA (Agenția Internațională de Energie Atomică) a promovat o campanie de reducere a inegalităților globale de acces la îngrijiri de sănătate.

abonare

viena-cancer-control-claudia-discrimination

Pentru țările din Europa de Est și Centrală datele arată o mai slabă urmărire a pacienților, neexistând registre naționale în multe țări, inclusiv România, și un procent mult mai mic al cancerului tratat în stadii incipiente comparat cu țările vestice.

Nevoia de cercetare în cancer și efectul pozitiv al acesteia asupra supraviețuirii în centrele ce o desfășoară au fost mesajele principale ale Profesorului Mark Lawler de Genomică Translațională a Cancerului a Universității Reginei din Belfast. Cancerul colorectal, pulmonar și gastric sunt slab cercetate în raport cu impactul acestora. Alte zone deficitare din punct de vedere al cercetării sunt screeningul, îngrijirea paleativă și radioterapia. Profesorul recomandă adaptarea sau implementarea programelor de control al cancerului cu includerea de strategii naționale de cercetare a cancerului.

Tit Albreht, cercetător al sistemelor de sănătate a Institutului Național de Sănătate Publică din Slovenia, a propus o serie de măsuri ce pot fi luate de țările central-est europene pentru controlul cancerului. Acestea au inclus dezvoltarea unor programe naționale de control al cancerului cu implicarea tuturor părților interesate și sistemelor de evaluare a tehnologiilor medicale. Trasee dedicate pentru pacienți ce includ toți pașii de la diagnostic, monitorizare, tratament (atât oncologic cât și paleativ), reabilitare, sunt o parte integrală a programelor de control a cancerului. Acesta a atras atenția asupra lipsei includerii indicațiilor de îngrijiri post-tratament oncologic în ghidurile de practică medicală.

Evenimentul s-a încheiat cu o discuție de grup la care au luat parte atât cercetători cât și lideri ai instituțiilor de promovare a drepturilor pacienților, compusă din Ian Banks, Bettina Ryll, Jolanta Gore-Booth, Richard Sullivan, Terje Peetso. Aceștia au accentuat din nou inegalitățile supraviețuirii în cancer în Europa, de exemplu mortalitatea în cancerul de col uterin în România în anul 2015 a fost 14.2%, față de 3.7 media în UE. Posibile soluții propuse sunt educarea publicului și a medicilor (pentru a scădea inegalitatea accesului la informație) și schimbarea recomandărilor de tratament din gold-standard în cerințe esențiale (pentru a scădea povara economică asupra țărilor mai sărace).

Cancerul este a doua cauză de mortalitate din Europa, în 2012 fiind responsabil pentru 1.75 milioane de decese. În 17 din 28 de state membre ale UE, cancerul ocupă locul 1 ca mortalitate. 10 milioane de persoane sunt bolnave de cancer la nivel european. Din punctul de vedere al supraviețuirii există diferențe de până la 40% între țările vestice și cele estice.

Raportul de gardă a avut ocazia de a detalia o parte din aceste idei și a discuta aplicabilitatea lor în România având ca interlocutori cu Prof Richard Sullivan, Prof Mark Lawler și Bettina Ryll.

Citește și: