STUDIU. Alcoolul provoacă modificări genetice ireversibile în ADN-ul celulelor stem, crescând riscul de apariție a cancerului

  • Health literacy



Dacă din ce în ce mai multe cercetări din ultimii ani au arătat legătura dintre consumul de alcool și cancer, cea mai clară dovadă de până acum provine dintr-un studiu realizat de o echipă condusă de Dr. Ketan Patel de la MRC Laboratory of Molecular Biology din Cambridge și publicat în revista Nature.

Genomul celulelor stem suferă modificări permanente sub acțiunea alcoolului, ceea ce atrage atenția asupra riscului crescut de apariție a cancerului. Utilizând șoarecii ca modele animale, oamenii de știință de la Universitatea Cambridge au examinat modul în care acetaldehida, un compus toxic ce provine din metabolizarea alcoolului, afectează ADN-ul celulelor stem hematopoietice.

abonare

„Modul precis în care alcoolul provoacă modificări care pot duce la cancer era controversat în literatura de specialitate. Această lucrare reprezintă o dovadă puternică a faptului că un metabolit al alcoolului afectează ADN-ul celulelor stem, care sunt atât de importante în generarea diferitelor țesuturi” – Prof. Ketan Patel

Informații cheie:

  • acetaldehida poate deteriora ADN-ul din celule și determina rearanjări cromozomiale, cu efect permanent;
  • șoarecii la care este afectat atât mecanismul de eliminare a alcoolului din organism, cât și mecanismul de reparare a ADN-ului, prezintă o capacitate scăzută de a produce celule sangvine după 10 zile de administrare a alcoolului;
  • studiul derulat la Cambridge este primul care a evaluat efectele alcoolului pe organismul viu, folosind modele animale. Trialurile anterioare care au arătat legătura dintre cancer și consumul de alcool s-au bazat pe culturi de celule.

Conform International Agency for Research on Cancer din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alcoolul este clasificat drept un carcinogen de grup 1, ceea înseamnă că există dovezi semnificative care atestă rolul său în carcinogeneză.

Un studiu din 2011 a arătat că alcoolul determină aproximativ 4% dintre cancerele din Marea Britanie, adică 12.800 de cazuri pe an. Societatea Americană de Oncologie Clinică (ASCO) atrage atenția că între 5 și 6% dintre noile cancere apărute și decesele cauzate de cancer la nivel global sunt atribuite consumului de alcool.

Studii anterioare au arătat că un produs care apare în cursul metabolizării alcoolului în organism, acetaldehida, are un efect toxic asupra ADN-ului celular. Cu toate acestea, în trialurile mai vechi s-au folosit concentrații crescute de acetaldehidă și s-au derulat mai mult pe culturi de celule, fără a se fi observat efectele în organism.

7 tipuri de cancer sunt asociate consumului de alcool. Sursa foto – Cancer Research UK

Celulele stem hematopoietice au fost examinate în noul studiu publicat în Nature, datorită modului rapid în care se multiplică, permițând o secvențiere mai facilă a ADN-ului. Aceste celule asigură regenerarea sângelui de-a lungul vieții.

Șoarecilor li s-a adminstrat alcool diluat timp de 10 zile și s-au evaluat efectele produse asupra ADN-ului celulelor stem sangvine. Acetaldehida poate deteriora ADN-ul din celule și poate determina rearanjări cromozomiale, cu efect permanent. Această observație este foarte importantă pentru că, atunci când celulele stem sunt afectate, acestea se pot transforma malign.

Reacția de apărare a organismului împotriva modificărilor produse de acool a fost un alt obiect al studiului. Aldehid dehidrogenazele sunt un grup de enzime care intervin în acest proces, transformând acetaldehida în acetat, compus ce poate fi folosit de celule ca sursă de energie.

Atunci când enzima lipsește de la șoareci, afectarea ADN-ului la administrarea de acool a fost de 4 ori mai mare comparativ cu animalele la care enzima funcționează corect. Alte mecanisme care intervin în apărarea față de agresiunea produsă de alcool țin de sistemele de apărare compuse din moleculele asociate ADN-ului care repară genele afectate. Când aceste 2 sisteme nu funcționează, modificările genetice devin semnificative. S-a observat că la șoarecii la care sunt afectate ambele sisteme s-a distrus capacitatea de a produce sânge proaspăt după cele 10 zile de administrare a alcoolului.

Profesorul Patel în laboratorul său din Cambridge Sursa foto – El Norte de Castilla

„Studiul nostru evidențiază faptul că metabolizarea defectuoasă a alcoolului poate determina un risc mai mare de afectare a ADN-ului, ceea ce poate duce la diferite tipuri de cancer. Un aspect important este că atât procesul prin care alcoolul este eliminat din organism, cât și mecanismele de reparare a ADN-ului nu sunt perfecte, iar alcoolul poate determina apariția cancerului și în alte moduri, chiar și la oamenii la care mecanismele de apărare sunt intacte”Prof. Ketan Patel

8% din populația lumii, și în special cei din Estul Asiei, prezintă un deficit ereditar de aldehid dehidrogenază, astfel putându-se explica prevalența crescută a cancerului esofagian în China, de exemplu.

La anumite persoane, aldehid-dehidrogenaza-2 (ALDH2) nu funcționează corect. Nivelurile crescute de acetaldehidă determină vasodilatație și astfel apare fenomenul de „alcohol flush reaction” – roșeața de la nivelul feței la unele persoane care consumă alcool. Studiile arată că, la cei care prezintă roșeață la nivelul feței după ce au băut alcool, riscul de apariție a cancerului esofagian crește de 70 de ori.

Citește și: