#ASCO2017: Abiraterona ar putea deveni prima linie de tratament în cancerul de prostată avansat

  • Medicina personalizată



Cel mai mare studiu privind utilizarea abirateronei (Zytiga) ca terapie de linia întâi pentru cancerul de prostată metastazat, de risc înalt, a fost prezentat în cadrul Congresului Asociației Americane de Oncologie Clinică 2017 de la Chicago. Studiul, numit  STAMPEDE, a dovedit că abiraterona crește speranța de viață a bolnavilor prin adăugare la tratamentul standard – terapia de deprivare androgenică (ADT) administrată cel putin 2 ani.

Bazându-ne pe marile beneficii clinice pe care le aduce abiraterona, credem că tratamentul de primă intenție pentru pacientii cărora li s-a pus recent diagnosticul de cancer de prostată avansat ar trebui să se schimbe” a spus autorul principal al studiului Nicholas James, profesor de oncologie clinică la spitalul Queen Elizabeth din Birmingham.

Mecanismul de acțiune al abiroteronei Sursa foto: Pinterest

STAMPEDE este un studiu clinic randomizat, derulat pe o perioada de 15 ani (2005-2020), defășurat în Marea Britanie și Elveția, în care au fost înscriși 2.000 de bărbați diagnosticați cu forme de cancer de prostată local avansat sau metastazat, toți fiind la începutul tratamentului pe termen lung cu ADT. Rezultatele studiului au dovedit importanța considerării unei noi abordări terapeutice având ca punct de interes abiraterona:

abonare
  • rata de supraviețuire la 3 ani a fost de 76% sub tratament standard și de 83% atunci cand s-a adăugat abirateronă acestui tratament
  • dupa 40 de luni de monitorizare în grupul aflat sub tratament standard s-au înregistrat 262 de decese, pe cand în grupul cu abirateronă 184
  • abiraterona a scăzut rata de eșec a tratamentului (estimată prin agravarea simptomelor, modificări imagistice sau nivelul ridicat al PSA-ului) cu 71% comparativ cu grupul de control
  • a redus șansele de complicații la nivel osos cu 50%;

În ceea ce privește reacțiile adverse, acestea au avut o incidență mai mare în cazul celor care au primit abirateronă, 41% fiind afectați spre deosebire cei 29% din grupul aflat pe terapie standard. Cele mai frecvente reactii adverse asociate cu abiraterona sunt afecțiunile cardiovasculare (hipertensiunea arterială) și afecțiunile hepatice.

În prezent, managementul corect al cancerului de prostată se face în funcție de încadrarea acestuia în 3 grupe de risc: scăzut, intermediar si înalt. Abordarea tumorilor de grad înalt, rezistente la castrare, al caror prognostic e nefavorabil – cu o supravietuire de doar 29% la 5 ani constituie centrul de interes al oncologilor în ultimii ani.

Stadializarea clinica a cancerului prostatic
Sursa foto: Pinterest

Terapia hormonală și chimioterapia reprezintă principalele opțiuni de tratament pentru formele care au depășit capsula prostatica, existând posibilitatea utilizării radioterapiei pentru tumorile local avansate. Abiraterona a fost aprobată  în 2011 de FDA blochează enzima CYP17, implicată în sinteza androgenilor și a dovedit creșterea speranței de viață cu 18 luni. În cazul chimioterapiei, docetaxelul (Taxotera) este reprezentantul clasei, având proprietatea de a potenta efectul terapiei ADT.

În alte studii prezentate la ASCO, precum LATITUDE (in 2017) sau CHARTED (în 2015), s-a demonstrat că atât abiraterona cât și docetaxelul au aceleași rezultate de prelungire a supraviețurii bolnavilor, eforturile cercetătorilor îndreptându-se spre asocierea celor două pentru un efect cumulat.

În plus, se vor realiza teste de biologie moleculară pentru a se determina dacă există subgrupuri de pacienți pentru care funcționează mai bine o anumită variantă de terapie. Toate datele vor contribui la realizarea unei metaanalize, permițând în viitor alegerea tratamentului optim pentru încetinirea evoluției neoplasmului prostatic de grad înalt.

Cancerul de prostată este a treia cauză de mortalitate în rândul bărbaților în Statele Unite, după cancerul pulmonar și cel colorectal. Se estimează că 1 din 39 de bărbați mor din cauza acestui tip de cancer. Pentru formele localizate rata de supravietuire la 5 ani este de pană la 90 % iar cei diagonisticați cu forme metastazate au o rată de supraviețuire la 5 ani de doar 29%.