De ce fac bărbații boală coronariană mai devreme decât femeile? Noi răspunsuri dintr-un studiu desfășurat pe mai mult de trei decenii
Este cunoscut de mult timp că bărbații dezvoltă boala coronariană (CHD) mai devreme decât femeile, adesea cu aproximativ 10 ani. Un studiu publicat în Journal of the American Heart Association arată că acest decalaj se menține și astăzi, pe baza unei urmăriri pe termen foarte lung a unei cohorte de adulți incluși încă din tinerețe.
Analiza folosește datele din studiul CARDIA (Coronary Artery Risk Development in Young Adults), care a recrutat adulți din SUA cu vârste între 18 și 30 de ani în perioada 1985–1986 și i-a urmărit până în august 2020.
În total, au fost incluși 5.112 participanți (54,5% femei; 51,6% persoane de culoare). Vârsta medie la includere a fost de 24,8 ani, iar urmărirea mediană a fost de 34,1 ani. Acest tip de design permite observarea apariției bolilor cardiovasculare de la începutul vieții adulte până la vârsta mijlocie.
Pe parcursul urmăririi, bărbații au avut o incidență cumulativă semnificativ mai mare a bolilor cardiovasculare decât femeile. Diferența a fost evidentă în special pentru:
- boala coronariană
- insuficiența cardiacă
Pentru accidentul vascular cerebral (AVC), cercetătorii nu au găsit diferențe semnificative între bărbați și femei.
Un indicator folosit în studiu a fost vârsta la care se atinge o incidență de 5% pentru orice boală cardiovasculară. Bărbații au ajuns la acest prag cu aproximativ 7 ani mai devreme decât femeile: 50,5 ani comparativ cu 57,5 ani.
Boala coronariană: decalaj de aproximativ 10 ani
Boala coronariană (CHD) fost cel mai frecvent subtip de boală cardiovasculară în cohortă. Când cercetătorii au analizat vârsta la care participanții au atins o incidență de 2% pentru CHD, diferența a fost de 10,1 ani în favoarea femeilor (adică bărbații au ajuns la acel prag cu 10 ani mai devreme).
Acest rezultat susține ideea că diferența observată istoric nu este doar o caracteristică a generațiilor mai vechi, ci persistă și la persoanele urmărite din anii ’80 până în prezent.
AVC și insuficiența cardiacă: tipare diferite
Pentru AVC, nu au existat diferențe semnificative între sexe în ceea ce privește vârsta la care a fost atins pragul de 2% incidență: 57,5 ani la bărbați versus 56,9 ani la femei.
Pentru insuficiența cardiacă, pragul analizat a fost de 1% incidență. Bărbații au ajuns la acest prag mai devreme decât femeile (48,7 ani versus 51,7 ani), dar decalajul a fost mai mic decât cel observat pentru boala coronariană.
Aceste rezultate sugerează că diferențele dintre sexe sunt mai pronunțate pentru boala coronariană decât pentru alte forme majore de boală cardiovasculară.
Când apar diferențele și pot fi explicate prin factorii de risc?
Autorii arată că diferențele între bărbați și femei încep să se contureze în a patra decadă de viață (aproximativ între 30 și 40 de ani). Un alt punct important este că decalajul nu a fost explicat complet după ajustarea pentru diferențe în sănătatea cardiovasculară (adică după luarea în calcul a unor indicatori și factori de risc cardiovascular).
Pe scurt, chiar și atunci când se ține cont de nivelul general de sănătate cardiovasculară și de factorii de risc măsurați, diferența de vârstă la apariția CHD rămâne.
Implicații pentru prevenție și practică
Studiul are câteva implicații practice pentru prevenția cardiovasculară:
-
Prevenția la bărbați trebuie începută mai devreme. Dacă diferențele devin vizibile încă din jurul vârstei de 30–40 de ani, intervențiile care țintesc factorii de risc (tensiune, lipide, fumat, greutate, activitate fizică) nu ar trebui amânate până la vârste mai înaintate.
-
La femei, riscul nu este „absent”, ci se manifestă mai târziu. Faptul că pragurile de incidență sunt atinse la vârste mai mari nu înseamnă că boala coronariană nu apare, ci că dinamica este diferită. Prevenția rămâne relevantă, mai ales pe măsură ce se apropie vârsta mijlocie.
-
Diferențele între sexe nu sunt identice pentru toate bolile cardiovasculare. Pentru AVC nu s-a observat un decalaj, ceea ce sugerează că factorii implicați și momentele de apariție pot varia în funcție de boală.
Rezultatele susțin ideea că prevenția cardiovasculară ar trebui adaptată mai clar pe vârstă și sex. Pentru bărbați, fereastra de intervenție relevantă pare să înceapă mai devreme în viața adultă, iar pentru femei, evaluarea riscului trebuie să rămână consecventă, fără a presupune automat un risc scăzut până la o anumită vârstă.
Diferențele observate pot avea mai multe explicații, care probabil se combină. O parte ține de biologie: bărbații tind să dezvolte mai devreme ateroscleroză și au, în medie, profiluri lipidice mai aterogene (de exemplu, LDL și trigliceride mai mari) la vârste tinere, în timp ce la femei estrogenii pot influența favorabil metabolismul lipidic și funcția endotelială înainte de menopauză. Contează și modul în care se manifestă boala: femeile au mai frecvent disfuncție microvasculară sau simptome „atipice”, iar evenimentele coronariene pot fi subdiagnosticate sau apar mai târziu.
În plus, expunerea cumulativă la factori de risc diferă adesea între sexe (fumat, stres ocupațional, distribuția grăsimii corporale – mai ales grăsimea viscerală la bărbați –, hipertensiune apărută mai devreme), iar acești factori pot „accelera” boala în a treia și a patra decadă de viață.
Nu în ultimul rând, există factori specifici femeilor (de ex. complicații de sarcină precum preeclampsia sau diabetul gestațional) care cresc riscul ulterior, dar nu sunt întotdeauna surprinși complet în indicatorii clasici de „sănătate cardiovasculară”, ceea ce poate explica de ce ajustările statistice nu elimină complet diferențele.
Citește și
STUDIU. Un nou marker imagistic depistează timpuriu ateroscleroza coronariană la adulții tineri