EACH Summit. UE se pregătește de lansarea Planului pentru Sănătatea Cardiovasculară, cu priorități axate pe prevenție, sustenabilitate financiară și modele inspirate din oncologie
În perioada 10–11 decembrie, a avut loc, la Bruxelles, EACH Cardiovascular Health Summit, un eveniment de referință pentru sănătatea publică europeană, care a reunit lideri din instituțiile UE, experți clinicieni, cercetători, reprezentanți ai organizațiilor de pacienți și ai industriei, într-un dialog concentrat pe viitorul sănătății cardiovasculare în Europa. Evenimentul are loc într-un moment decisiv deoarece pe 16 decembrie va fi publicat Planul European pentru Sănătatea Cardiovasculară, Safe Hearts Plan, un document așteptat să devină reper pentru reducerea poverii bolilor cardiovasculare în UE și pentru orientarea investițiilor în prevenție și îngrijire în următorul deceniu.
Summitul a avut un rol strategic în acest proces, funcționând ca un spațiu de calibrare a priorităților înainte de lansarea noului plan, într-un domeniu care rămâne principala cauză de mortalitate și dizabilitate pe continent. Bolile cardiovasculare afectează peste 62 de milioane de persoane în Uniunea Europeană și generează costuri anuale de peste 282 de miliarde de euro, ceea ce face ca prevenția și acțiunea coordonată la nivel european să fie esențiale pentru sustenabilitatea sistemelor de sănătate.
Agenda Summitului a acoperit o serie amplă de teme relevante pentru viitorul sănătății cardiovasculare în Europa, îmbinând perspective științifice, politice și experiențe din practica clinică. S-a discutat despre influența mediului asupra riscului cardiovascular, despre așteptările instituțiilor europene pentru Safe Hearts Plan și despre modul în care inovațiile medicale pot fi transformate în beneficii reale pentru pacienți.
O atenție deosebită a fost acordată reducerii inegalităților în accesul la prevenție și tratament, rolului sănătății mintale în evoluția bolilor cardiovasculare, diferențelor de gen în diagnostic și îngrijire, precum și modului în care vocea pacienților poate contribui la definirea unui plan european mai echitabil și mai eficient. Prin exemple din state membre precum Danemarca și prin intervenții din partea autorităților, organizațiilor profesionale și OECD, Summitul a oferit o imagine de ansamblu asupra direcțiilor prioritare care modelează Safe Hearts Plan și viitoarele politici de sănătate din UE.
Transfer de bune practici: oncologia oferă repere valoroase pentru domeniul cardiovascular
Un subiect important pentru direcția europeană în prevenția integrată a fost sesiunea „CVD and Cancer: Synergies, Learnings, Opportunities, and Challenges”, moderată de Dr. Marius Geantă. Tema a adus în atenție necesitatea unei colaborări reale între domeniul cardiovascular și cel oncologic, două arii care se confruntă cu provocări similare și care pot avansa mult mai rapid atunci când își alătură expertiza. În ambele domenii există deja exemple solide de bune practici, iar progresele viitoare depind de capacitatea de a valorifica aceste resurse comune, nu de a reconstrui modele paralele.
Un aspect esențial, evidențiat pe parcursul sesiunii, este că experiența acumulată în oncologie, în special în ceea ce privește zona de advocacy, traseele integrate de îngrijire și abordarea pe termen lung a supraviețuitorilor, poate servi drept reper pentru sănătatea cardiovasculară. În oncologie, implicarea pacienților a schimbat modul în care sunt stabilite prioritățile de cercetare, cum sunt proiectate serviciile și cum sunt dezvoltate politicile publice. Această abordare orientată spre pacient devine tot mai relevantă și pentru managementul bolilor cardiovasculare, unde integrarea perspectivelor reale ale pacienților poate conduce la sisteme mai eficiente și mai adaptate nevoilor actuale.
Un exemplu concret al transferului de metodologii între cele două domenii este proiectul PERFECTO – FH, coordonat de FH Europe Foundation, care urmărește îmbunătățirea traseelor de diagnostic și îngrijire pentru persoanele cu dislipidemii ereditare. Proiectul demonstrează cum instrumente utilizate de ani de zile în oncologie (precum coordonarea multidisciplinară, screeningul sistematic și planificarea personalizată a îngrijirii) pot întări semnificativ organizarea serviciilor și managementul bolilor cardiovasculare. Acest tip de integrare conceptuală și metodologică este exact direcția în care se îndreaptă și politicile europene.
O altă idee centrală a sesiunii a fost aceea că viitorul Plan European pentru Sănătatea Cardiovasculară nu pornește de la zero. Multe dintre cauzele majore ale bolilor cardiovasculare sunt identice cu cele ale cancerului, fumatul, stilul de viață sedentar, obezitatea, consumul de alcool fiind cele mai evidente exemple. Abordarea acestor factori de risc comuni reprezintă o oportunitate imediată pentru armonizarea strategiilor de prevenție la nivel european și pentru crearea unui mesaj de sănătate publică unitar, coerent și mai ușor de implementat.
Această abordare se aliniază direcțiilor inovatoare dezvoltate și în România, inclusiv prin proiecte precum Living Lab-ul pentru prevenția primară a cancerului din cadrul proiectului 4P-CAN, unde sunt testate, împreună cu comunitățile locale, intervenții care vizează comportamentele cu impact asupra sănătății (alimentație, activitate fizică, fumat, consum de alcool), aceiași determinanți care influențează în mod direct și riscul cardiovascular. Acest tip de model comunitar reprezintă un exemplu concret al modului în care prevenția poate fi transformată într-un proces participativ, adaptat contextelor locale și bazat pe nevoile reale ale cetățenilor.
Prin prisma acestor inițiative, România se află în linie cu tendințele europene privind necesitatea integrării prevenției oncologice și cardiovasculare, într-un model unic care recunoaște complexitatea factorilor de risc și necesitatea colaborării între specialități.
Mesajul Comisiei Europene: prevenție structurată și finanțare sustenabilă
În cadrul Summitului, Comisarul European pentru s=Sănătate, Olivér Várhelyi, a dezvăluit direcțiile cheie ale viitorului Safe Hearts Plan. Declarația sa a subliniat caracterul structural al intervențiilor propuse și necesitatea unui efort financiar stabil și predictibil:
„Săptămâna viitoare vom adopta Planul European pentru Sănătatea Cardiovasculară, sub denumirea Safe Hearts Plan. Implementarea cu succes poate fi realizată doar printr-o finanțare solidă, pe termen lung. O micro-taxă aplicată alimentelor nesănătoase va contribui la reducerea impactului bolilor cardiovasculare asupra societății și va finanța Planul European pentru Sănătatea Cardiovasculară.”
Această poziționare reprezintă o schimbare de paradigmă în politicile europene de sănătate: prevenția nu mai este considerată un proces exclusiv comportamental, ci un obiectiv de sistem, susținut prin instrumente fiscale, reglementare și investiții pe termen lung. Măsurile de tip „micro-levy” sunt gândite pentru a descuraja consumul de alimente cu impact negativ asupra sănătății și pentru a genera fonduri dedicate implementării măsurilor de prevenție la nivel european.
Pe parcursul celor două zile, Summitul a funcționat ca o platformă de convergență între cercetare, practică medicală și politici publice. Discuțiile despre modul în care inovațiile pot fi transformate în impact clinic, despre rolul pacienților în formularea politicilor și despre necesitatea reducerii inegalităților au conturat direcțiile care sunt așteptate să fie incluse în Safe Hearts Plan.
Accentul pe prevenție personalizată, digitalizare, îngrijire integrată și colaborare trans-sectorială reprezintă răspunsuri directe la provocările actuale ale Europei. Prin includerea unei sesiuni axate pe sinergiile dintre bolile cardiovasculare și cancer, Summitul oferă o perspectivă amplă asupra modului în care Europa își propune să abordeze complexitatea bolilor cronice în următorii ani.
EACH Cardiovascular Health Summit 2025 marchează un moment definitoriu în evoluția politicilor de sănătate europene, evidențiind nevoia de acțiune coordonată, prevenție structurată și integrarea perspectivelor multi-disciplinare. Faptul că o sesiune dedicată sinergiilor dintre bolile cardiovasculare și cancer a fost inclusă în programul oficial și moderată de un lider român în domeniu, Dr. Marius Geantă, demonstrează importanța tot mai mare acordată prevenției integrate și abordărilor comunitare inovatoare.
Cu proiecte precum 4P-CAN Living Lab și cu implicarea activă în definirea mesajelor europene privind prevenția, România contribuie la modelarea viitorului sănătății publice într-o Europă care își propune să reducă în mod semnificativ povara bolilor cardiovasculare și oncologice. Lansarea Safe Hearts Plan din 16 decembrie reprezintă începutul unei noi etape, în care aceste direcții se pot transforma în acțiuni de implementare concrete, cu impact real asupra sănătății și calității vieții cetățenilor.