Campania “Câte vieți are inima ta?”: bolile cardiovasculare determină de 3 ori mai multe decese decât cancerul
La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct miocardic, iar unul din zece nu supraviețuiește acestei urgențe medicale. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de mortalitate în România, deși la nivel european se remarcă o scădere a acestei tendințe. Se estimează 250.000 decese pe an în țara noastră, dintre care 60 % din cauza bolilor cardiovasculare. Mai mult de jumătate pot fi prevenite prin modificarea factorilor de risc.
Ca reacție la aceste statistici îngrijorătoare, Societatea Națională de Medicină a Familiei și Fundația ,,Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare (FOBAC) au lansat campania „Câte vieți are inima ta?”, pentru a atrage atenția populației asupra necesității prevenției, educației sanitare și a unor programe de reabilitare post-infarct miocardic riguroase.
În țările dezvoltate din Europa principala cauză a deceselor e reprezentată de cancere, acestea având un determinism genetic mai pronunțat, în timp ce mortalitatea prin boli cardiovasculare înregistrează o scădere în ultimii ani. În România, raportul este inversat, bolile cardiovasculare determină de trei ori mai multe decese (150.000) decât afecțiunile oncologice (50.000).
Datele furnizate de European Heart Network arată că anii de viață ajustați prin dizabilitate (DALY) din cauza bolilor cardiovasculare sunt mult mai scazuți în Europa de Nord-Vest față de Europa Centrala și de Est.
Stilul de viață are cea mai mare influență în apariția bolilor cardiovasculare. Alimentația dezechilibrată, bogată în grăsimi, diabetul zaharat, obezitatea, tensiunea arterială necontrolată, sedentarismul, alcoolul, drogurile, fumatul și stressul sunt principalii factori incriminați. Dintre aceștia, hipertensiunea arterială s-a dovedit a fi cauza cea mai răspândită a acestor afecțiuni, studiile SEPHAR indicând că este responsabilă pentru 62% din totalul deceselor. De asemenea, diabetul zaharat constituie o amenințare majoră pentru vase și cord, iar un pacient diabetic netratat va evolua în mod sigur spre o boală coronariană. Fumatul continuă să reprezinte o importantă problemă de sănătate publică, staticile arătând că:
- 20 de țigări pe zi, la un barbat cresc riscul de apariție a unei afectiuni cardiovasculare de șapte ori
- în cazul femeilor, 3-5 tigări pe zi cresc acest risc de două ori;
Românii se prezintă târziu la medic de obicei, iar bolile cardiovasculare, prin complicațiile pe care le dau, reduc speranța de viață a pacienților mai mult decât alte afecțiuni. Principala complicație este insuficiența cardiacă; toți pacienții cu boli cardiovasculare netratate ajung mai devreme sau mai tarziu în acest stadiu. Dacă o persoană care are cancer poate avea o speranță de viață de 10 – 20 de ani de la diagnostic, la o persoană cu insuficiență cardiacă, speranța de viață este mult mai redusă.
Aderența la tratament este o altă direcție vizată de campania „Câte vieți are inima ta?”. Se estimează că după un an de la un infarct miocardic pacienții revin la obieceiurile inițiale. De aceea, trebuie acordată o atenție sporită programelor de reabilitare și consiliere a pacienților, controlul factorilor de risc fiind esențial pentru a evita un al doilea infarct.
„Până în anul 2025, OMS (Organizația Mondială a Sănătății) are ca obiectiv reducerea cu 25% a deceselor premature cauzate de boli cardiovasculare, iar misiunea României este de a urma acest obiectiv”, a spus Dr. Rodica Tănăsescu, președinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, în cadrul conferinței organizate cu ocazia lansării campaniei „Câte vieți are inima ta?”.
Mai multe detalii despre campania „Câte vieți are inima ta?” – aici