Centrul pentru Inovație în Medicină, în parteneriat cu Administrația Prezidențială, a organizat Conferința de Medicină Personalizată 2018, la Muzeul Național Cotroceni. Ediția din acest an, denumită „Re-Gândim Medicina: prin inovaţie digitală și inovaţie analogică”, a adus în discuție importanța integrării noilor tehnologii (precum inteligența artificială și Big Data) în practica medicală și rolul central al resursei umane adaptate unui domeniu în continuă evoluție. La acest eveniment au participanți numeroși reprezentanți ai instituțiilor decidente în politicile de sănătate.
Sesiunea a fost deschisă de către organizatorii evenimentului: Diana Loreta Păun, Consilier de Stat, Departamentul de Sănătate Publică, Administraţia Prezidenţială, care a punctat direcțiile în care România trebuie să progreseze în vederea alinierii cu tendințele europene: regândirea medicinei spre digitalizare, personalizare, prevenție și sustenabilitate.
Marius Geantă, Președintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină, a schițat traseul medicinei personalizate până în prezent: aceasta a fost definită drept știință de sine stătătoare în anul 2015, iar de atunci importanța acestui subiect în domeniul public a fost în continuă creștere. În 2018, 44% dintre români cunosc termenul, cu 14% mai mult decât în 2016 (citiți mai multe despre sondajul care a condus la aceste concluzii).
Medicina Digitală pentru Medicina Personalizată
Prima sesiune a conferinței a reunit experți din străinătate în domeniul medicinei digitale. Hans Lehrach, Director Max Planck Institute for Molecular Genetics Berlin, Germania, a introdus o noțiune inovativă, care ar putea influența profund modul în care practicăm medicina de precizie: Digital Twins. Terapia clasică, nespecifică, care este eficientă la un procent variabil dintre pacienți, reprezintă o sursă importantă pentru costurile deosebit de ridicate ale asistenței medicale, de peste 4 miliarde de euro zilnic, în UE. Conceptul de DigiTwins propune realizarea unui model digital de predicție a răspunsului la tratament, pentru fiecare pacient, utilizând date colectate despre acesta – precum rezultatele analizelor genetice și moleculare. Acest concept are potențialul de a contribui la o supraviețuire mai bună, mai ales în maladii precum cancerul.
Nora Benhabiles, Director în cadrul Diviziei de Cercetare Fundamentală al Agenției Franceze de Energie Atomică, a vorbit despre inițiativa IT Future of Cancer Treatment (ITFoC), mai exact despre cum tehnologia informației poate influența managementul cancerului. Acesta este un proiect ce reunește 6 țări (printre care și România și Franța) și 17 organizații medicale și de cercetare și își propune să creeze modele realiste, adaptate realităților culturale și economice din statele europene, care să contribuie la un management mai bun al bolilor tumorale (îndeosebi cancerul mamar).
Medicina digitală ca prioritate a Președinţiei României la Consiliul Uniunii Europene
România are o oportunitate majoră de a dezvolta domeniul medicinei personalizate și digitale, prin rolului său de Președinte al Consiliului UE în 2019. În acest sens, a fost organizată o dezbatere care a reunit reprezentanți ai Ministerului Comunicaţiilor, ai Comisiei pentru Sănătate din Senat și un expert în politici publice.
Manuela Catrina, Secretar de Stat, Ministerul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale, a subliniat importanța eHealth și impactul inteligenței artificiale drept instrument în domeniul științific.
Președintele Comisiei pentru Sănătate din Senatul României, Laszlo Attila, a adus perspectiva procesului legislativ de implementare a inovațiilor. Acesta a acuzat procesul îngreunat birocratic ca fiind o barieră împotriva adoptării unui cadru legal favorabil inovației medicale.
Radu Puchiu, consultant politici publice și guvernare deschisă, a trasat o serie de condiții pentru o colaborare eficientă între IT și medicină: creatorii de produse IT necesită o definire foarte clară a nevoilor din sistemul medical și de un registru de date clinice consistent.
Implementarea medicinei personalizate în oncologie în sistemul de sănătate din România
Oncologia, prin dezvoltarea exponențială a terapiilor și testelor genetice și moleculare, este principalul domeniu medical care beneficiază de personalizarea îngrijirilor de sănătate. În acest sens, Anthony Barron a prezentat rezultatele raportului realizat de Charles River Associates – o companie de consultanță financiară – în ceea ce privește valoarea medicinei personalizate pentru sistemele de sănătate din Europa. Acesta a trasat clar beneficiile și barierele și a comunicat recomandări strategice care pot contribui la dezvoltarea medicinei personalizate. Pentru mai multe detalii despre acest raport, aici.
În continuare, Joanna Chorostowska, Secretar General Ales al Societății Europene de Boli Respiratorii, a descris biomarkerii în cancerul pulmonar non-microcelular drept exemplu de personalizare a tratamentului care a contribuit semnificativ la creșterea calității vieții și supraviețuirii. Biomarkerii sunt deja elemente recunoscute în practica medicală și incluse în ghidurile de management. Joanna Chorostowska a subliniat importanța testării simultane a biomarkerilor (despre avantajele economice ale testării simultane la diagnostic, aici) și a trasat condițiile de calitate a tehnologiei și a probei tumorale prelevate, necesare unei testări eficiente a biomarkerilor.
Biomarkerii în cancerul pulmonar non-microcelular
Subiectul biomarkerilor în cancerul pulmonar non-microcelular a fost aprofundat într-o discuție între reprezentanții societăților profesionale și cei ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Dana Stănculeanu, Președintele Societății Naţionale de Oncologie Medicală, și Ruxandra Ulmeanu, Președintele Societății Române de Pneumologie, au prezentat perspectiva clinicianului: este nevoie de un număr crescut de centre medicale de specialitate la nivel național, împreună cu un program de screening și o suplimentare a personalului pentru manevrarea datelor acumulate de către medic despre pacienții săi.
Cristina Șiclovan a prezentat perspectiva CNAS în managementul cancerului: introducerea a 17 molecule noi oncologice pe lista medicamentelor compensate, impactul numărului în creștere a pacienților și povara financiară crescută a cancerului. Între 2008 și 2018, numărul pacienților a crescut de la 90.474 la 108.545, iar decontarea medicamentelor s-a ridicat de la aprox. 500 de milioane de lei anual, la peste 1,1 miliarde de lei anual.
Horia Bumbea, membru al board-ului Societății Române de Hematologie, a descris situația medicinei personalizate în tratamentul leucemiei limfocitare cronice. Aceasta este o boală cu o manifestare clinică foarte variabilă, determinată de anumite mutații ce pot fi țintite terapeutic, și care beneficiază de dezvoltarea medicinei personalizate.
Carta Albă a Imuno-Oncologiei
Un punct important pe agenda discuției a fost reprezentat de Carta Albă a Imuno-oncologiei, care va fi lansată în viitorul apropiat și va descrie situația actuală în acest domeniu (biomarkeri și tratamente) și va aduce recomandări în privința accesului sustenabil pe termen lung al pacienților români la această clasă terapeutică.
Șerban Negru, vicepreședintele Societății Naţionale de Oncologie Medicală, a descris evoluția domeniului: cu peste 2.000 de molecule active și 1.100 de combinații de molecule în dezvoltare de către industria farmaceutică, imuno-oncologia reprezintă un real pas înaintea terapiilor clasice oncologice, precum chirurgia ori radioterapia. Acesta avertizează însă că un domeniu atât de dinamic poate aduce o povară financiară majoră, în condițiile schimbării rapide a tratamentului.
Adrian Pană, Fondator și CEO Center for Health Outcomes & Evaluation, a vorbit despre nevoia unor măsuri obiective și transparente, care să ia în calcul variabilitatea clinică și administrativă a diagnosticului de cancer.
Marius Ursa, Director Medical Roche România a descris colaborarea între instituțiile de învățământ și cercetare, care descoperă bazele biomoleculare ale proceselor tumorale, și industria farmaceutică, care dezvoltă molecule țintite pe aceste mecanisme.
În concluzie, doamna Diana Loreta Păun, Consilier de Stat la Administraţia Prezidenţială, a menționat oportunitățile României în domeniul dezvoltării inovației medicale: apartenența la UE, care contribuie la scăderea decalajului științific, și resursa umană inovatoare din sistemul medical.
Urmăriți mai jos o ediție specială Raportul de Gardă dedicată Conferinței de Medicină Personalizată 2018:
Citește și :
- Conferința de Medicină Personalizată 2017: „Cancerul trebuie să devină o prioritate reală pentru România și UE”
- TEACH: Școala Europeană de Medicină Personalizată se desfășoară în premieră la București, în această săptămână
- Legitimizarea medicinei personalizate ca medicina eficienței