STUDIU. Consumul de alcool se asociază cu 4% din cancerele diagnosticate în 2020. Care sunt cele mai eficiente măsuri de scădere a consumului de alcool la nivelul populației?
Aproape 750.000 (4%) de cazuri noi de cancer diagnosticate la nivel mondial în 2020 pot fi atribuite consumului de alcool, potrivit unui nou studiu condus de International Agency for Research on Cancer (IARC). Consumul intens de alcool (>60 g/zi) s-a asociat cu cele mai multe cazuri, însă consumul moderat de alcool (<20 g/zi) a condus la mai mult de 100.000 de cazuri. Cele mai frecvente tipuri de cancer legate de consumul de alcool au fost cancerul de esofag și cel hepatic iar la femei, cancerul de sân.
Cercetătorii care au explorat tendințele consumului de alcool în studiile precedente au găsit asocieri similare. Deși consumul de alcool este în scădere în unele părți ale Europei, este totuși în creștere în alte zone. Asia de Est și Europa Centrală și de Est au înregistrat cel mai mare număr de cancere legate de consumul de alcool, raportat la numărul populației, în timp ce Africa de Nord și Asia de Vest au avut cel mai scăzut număr. Oricine poate explora rezultatele raportului în funcție de țară, tipul cancerului și alte variabile pe un site web interactiv.
Mai multe detalii despre rezultatele studiului, în CE SPUN STUDIILE despre consumul de alcool și impactul asupra sănătății
„Doar o treime dintre persoane recunosc legătura dintre alcool și cancer. Conștientizarea generală este scăzută, chiar și în rândul furnizorilor de servicii medicale”, a declarat Dr. Noelle LoConte, medic oncolog și membru al Comitetului de Prevenire a Cancerului al Societății Americane de Oncologie Clinică (ASCO).
Riscul estimat asociat consumului de alcool
Pentru a înțelege mai bine care regiuni ale lumii ar putea beneficia de astfel de schimbări în politica de sănătate publică, o echipă de cercetători a colectat estimări specifice fiecărei țări privind cazurile de cancer nou diagnosticate în 2020 din baza de date a Observatorului Global pentru Cancer (GLOBOCAN). Aceste date au fost combinate cu estimări privind riscul de cancer asociat cu diferite niveluri de consum de alcool, împreună cu date specifice țării (de exemplu, cât alcool consumă în funcție de vârstă și sex).
Studiul s-a concentrat pe forme specifice de cancer cunoscute ca fiind asociate consumului de alcool, precum carcinomul hepatocelular și carcinomul esofagian cu celule scuamoase. Este posibil ca această restrângere a tipurilor de cancer să fi micșorat estimările privind impactul consumului de alcool asupra dezvoltării cancerului, dar sunt mai precise comparativ cu studiile anterioare.
Studiul a concluzionat că aproximativ 741.300 de cazuri de cancer diagnosticate în 2020, sau 4,1% din totalul global pentru acel an, ar putea fi atribuite consumului de alcool. Mai mult de trei sferturi dintre aceste cazuri au apărut la bărbați. Mai mult decât atât, conform cercetătorilor, 41.300 din cazuri ar putea fi atribuite consumului redus, de 10 grame de alcool sau mai puţin, pe zi.
- Cancerele de esofag și ficat au reprezentat peste 340.000 de cazuri atribuibile alcoolului, diagnosticate în 2020. Cercetătorii au estimat că, în general, aproximativ 17% dintre cazurile de cancer hepatic și 32% din cazurile de cancer esofagian diagnosticate în 2020 au fost atribuite consumului de alcool.
- Cancerul de sân la femei s-a situat pe locul trei conform numărului de cazuri, cu aproape 100.000 de cazuri (aproximativ 4% la nivel mondial) atribuite consumului de alcool.
În general, cele mai mari proporții de cazuri de cancer atribuite consumului de alcool s-au înregistrat în Asia de Est și Europa Centrală și de Est, iar Africa de Nord și Asia de Vest au avut cele mai scăzute incidențe. Tendințele au fost ușor diferite în cazul femeilor, cele mai mari proporții de cazuri de cancer atribuite consumului de alcool înregistrându-se în Europa centrală, de Est și de Vest, Australia și Noua Zeelandă.
Studiul a analizat doar consumul actual de alcool, nu și obiceiurile din trecut ale persoanelor. „Însă pentru mulți oameni este valabil un model conform căruia beau mai mult atunci când sunt tineri, și moderat pe măsură ce îmbătrânesc”, au explicat autorii studiului. Astfel, este posibil ca estimările cazurilor de cancer atribuite alcoolului să fi fost mai mari dacă s-ar fi luat în considerare și consumul din trecut. Sondajele aflate în derulare încearcă acum să includă aceste informații.
Utilizarea testelor de sânge pentru a obține o estimare mai precisă a consumului real de alcool ar putea fi benefică în cercetările viitoare, potrivit Prof. Dr. Amy Justice, de la Universitatea Yale. „Cu cât mai devreme începem să cuantificăm cu exactitate expunerea la alcool, cu atât mai devreme putem înțelege adevărata povară excesivă a cancerului atribuită alcoolului și putem interveni în mod eficient”, a scris Dr. Justice într-un editorial însoțitor raportului OMS.
În plus, o mulțime de sondaje estimează doar numărul total de băuturi pe săptămână și nu fac diferența între o persoană care consumă o băutură pe zi în fiecare săptămână și cineva care bea un număr foarte mare de băuturi alcoolice într-o singură zi pe săptămână.
Consumul excesiv de alcool într-un interval scurt de timp – consumul a cinci sau mai multe băuturi în câteva ore pentru bărbați sau patru pentru femei – este, probabil, mai periculos decât orice alt tip de consum. Cu toate acestea, studiile abia au început să analizeze asocierile dintre această formă de consum de alcool și cancer.
Este importantă continuarea studierii cancerelor legate de consumul de alcool, deoarece tiparele de consum continuă să se schimbe în timp. De exemplu, în multe părți ale lumii, femeile au început să consume mai mult alcool decât înainte. Iar dacă consumul de alcool crește în cadrul unui grup, este posibil ca, în cele din urmă, să crească și numărul cazurilor de cancer.
Accesul la alcool a devenit mult mai ușor odată cu progrese precum livrarea la domiciliu. Pandemia COVID-19 pare să fi cauzat, de asemenea, o creștere a consumului de alcool. Din observațiile privind comportamentul uman, se cunoaște faptul că atunci când oamenii consumă alcool pentru a face față unei situații foarte stresante și traumatice, au tendința de a menține acel tipar de consum chiar și după ce trauma se atenuează sau se rezolvă.
Rolul politicilor de sănătate publică. Povești de succes din 3 state din regiunea europeană
Deși nivelul individual de health literacy este esențial pentru ca oamenii să facă alegeri în cunoștință de cauză, Comitetul pentru prevenția cancerului ASCO consideră că politicile de sănătate publică sunt calea de ieșire din această problemă. Politicile trebuie să vină în sprijinul cetățeanului, pentru ca alegerea mai sănătoasă să fie și cea mai ușoară. Cel mai mare câștig ar putea fi obținut dacă eforturile se concentrează pe consumul de alcool în rândul tinerilor, iar politica care se corelează cel mai mult cu un consum mai mic de alcool este creșterea prețurilor.
Regiunea Europeană are cel mai ridicat nivel de consum de alcool din lume, care provoacă aproape 1 milion de decese în fiecare an, sau aproximativ 2.500 de decese în fiecare zi și se asociază cu peste 200 de afecțiuni medicale. Pentru a contracara acest fenomen, OMS a identificat trei inițiative de prevenire a bolilor netransmisibile:
- majorarea accizelor la băuturile alcoolice;
- adoptarea și aplicarea interdicțiilor / restricțiilor privind expunerea la publicitatea pentru alcool;
- adoptarea și aplicarea restricțiilor privind disponibilitatea fizică a alcoolului comercializat.
Pentru a sprijini țările în extinderea implementării unor intervenții rentabile, o nouă inițiativă condusă de OMS a fost lansată în 2018. SAFER reprezintă un acronim pentru cele mai rentabile cinci intervenții de reducere a daunelor legate de consumul de alcool:
- S (strengthen) consolidarea restricțiilor privind disponibilitatea alcoolului;
- A (advance) avansarea și aplicarea măsurilor de combatere a condusului în stare de ebrietate;
- F (facilitate) facilitarea accesului la screening, intervenții scurte și tratament;
- E (enforce) aplicarea interdicțiilor sau restricțiilor privind publicitatea, sponsorizarea și promovarea alcoolului;
- R (raise) creșterea prețurilor la alcool prin accize și politici de prețuri.
„Datele disponibile din 51 de țări din regiune sugerează că, per total, alcoolul a devenit mai accesibil din cauza eșecului statelor de a ajusta taxele pe alcool în funcție de inflație”, a declarat Carina Ferreira-Borges, șeful interimar al Oficiului European al OMS pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Netransmisibile.
Experiența din Lituania, Scoția și Federația Rusă arată însă cât de eficiente pot fi aceste măsuri atunci când țările aleg să le implementeze.
La începutul anilor 2000, Lituania era printre statele membre cu cele mai mari niveluri de consum de alcool pe cap de locuitor. Ca răspuns, autoritățile țării au folosit recomandările OMS pentru a crea o politică menită să corecteze această tendință într-o perioadă scurtă de timp. Acțiunile au început să fie implementate în 2008 și au inclus inițial restricționarea, apoi interzicerea publicității la alcool, interzicerea vânzării de alcool în benzinării și magazine mici, creșterea vârstei legale minime de consum de la 18 la 20 de ani, creșterea prețului la băuturi alcoolice. Implementarea acestor măsuri a condus la o reducere cu 20% a ratei de consum până în 2016.
Scoția s-a concentrat pe schimbarea comportamentelor legate de alcool. În 2009, autoritățile au adoptat un cadru de acțiune care includea 41 de măsuri de control al consumului de alcool. În primul an de la implementare, vânzările de alcool s-au redus la un minim din ultimii 25 de ani, iar decesele cauzate de alcool au scăzut cu 10%.
Rusia a fost una dintre primele țări din regiune care a dezvoltat o politică bazată pe dovezi în vederea controlului consumului de alcool. La începutul anilor 2000, o revizuire fundamentală a legislației a redus semnificativ dimensiunea pieței de alcool contrafăcut. Sistemul informatic automatizat și unificat de stat (EGAIS) este un sistem avansat de monitorizare a fiecărei sticle de la fabrica de producție, până la registrul casieriei, ceea ce asigură colectarea taxelor și controlul pieței alcoolului. Guvernul rus a implementat diverse alte măsuri, precum creșterea accizei la alcool, stabilirea și creșterea prețurilor minime la anumite băuturi alcoolice. Toate aceste măsuri au condus la o scădere cu 43% a consumului de alcool pe cap de locuitor în ultimii 15 ani.
Citește și:
- CE SPUN STUDIILE despre consumul de alcool și impactul asupra sănătății
- #COVID19. Riscul abuzului de alcool în timpul pandemiei. 67% dintre români au consumat alcool cel puțin o dată în ultimul an
- STUDIU. Un nou mecanism de reparare a ADN-ului ar putea explica legătura dintre consumul de alcool și riscul de cancer