Dr. Google. Utilizarea informațiilor medicale de pe Internet în beneficiul pacientului. Când trebuie să te adresezi medicului?
Internetul joacă un rol din ce în ce mai important în viața fiecăruia dintre noi: pentru unii mai mult, iar pentru alții mai puțin. Îl folosim ca unealtă de socializare, pentru a ne informa, pentru a ne orienta către locul în care vrem să ajungem, pentru a face cumpărături online și lista poate continua. Are foarte multă putere și ne bazăm din ce în ce mai mult pe folosirea lui. De aceea, trebuie să facem un efort conștient de a alege în ce situații să îl folosim și în ce mod, mai ales când această alegere poate face diferența între viață și moarte.
În Romania, cifrele privind autodiagnosticarea și automedicația sunt alarmante:
- trei sferturi dintre români iau medicamente fără să consulte un medic;
- românii iau de două ori mai multe pastile fără reţetă față de media Uniunii Europene;
- jumătate dintre părinţi își tratează copiii după ureche cu medicamente nepotrivite;
- un sfert dintre românce nu merg niciodată la ginecolog, iar acest lucru se corelează cu faptul că suntem „lideri” europeni la cancerul de col uterin;
- un român care face infarct și supraviețuiește, are șanse imense să-l facă curând pe al doilea, pentru că nu urmează tratamentul.
Redacția RaportuldeGardă.ro a apelat la trei medici în încercarea de a descoperi care este rolul internetului în relația dintre medic și pacient, în ce situații este de ajutor și în ce situații poate face mai mult rău.
Specialiștii medicali care ne-au împărtășit perspectiva acestora despre folosirea resurselor online au fost:
- Dr. Oana Ință, medic cardiolog, Fundația pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare (FOBAC) București;
- Dr. Traian Barbu, medic psihiatru, Craiova;
- Dr. Octav Ginghină, medic primar chirurgie generală, Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Ioan” București.
De ce apelează publicul la internet atunci când se confruntă cu o problemă medicală?
Octav Ginghină, medic chirurg (București): „Astăzi, în clipa în care ne dorim o informație dintr-un domeniu care nu ne este familiar, apelăm în primul rând la internet. Este firesc ca și pacienții să procedeze la fel, în fața unui ansamblu de întrebări care urmează orice patologie. Și la fel ca în orice domeniu, internetul este plin de informații medical corecte, cât și complet eronate. În cultura instantaneismului, verificarea surselor reprezintă un lucru neglijabil și de aceea, o dată în plus, informații complet eronate pot ajunge la pacienți ca adevăruri infailibile emise de diverși guru autoproclamați.”
Care sunt beneficiile folosirii internetului de către public?
Traian Barbu, medic psihiatru (Craiova): „Partea pozitivă a accesării ofertei bogate de informații disponibile în mediul on-line se referă în principal la accesul la informație și informare. Apreciez că în ultimii ani, poate mai mult ca oricând, oamenii în general și pacienții în special sunt preocupați de starea lor de sănătate. Oamenii au nevoie de informații de ultimă oră, de opinii ale unor specialiști renumiți pe anumite teme, de experiențe și exemplul practicii din alte părți ale lumii.
Există numeroase aplicații utile ale inteligenței artificiale în domeniul medical, există aplicații de telemedicină pentru cei din zone greu accesibile, inclusiv servicii psihologice on-line și chiar suport psihiatric on-line. Trebuie să recunoaștem că se poate îmbunătăți partea de comunicare cu pacienții, prevenția în zonele rurale și comunități mici, unde încă vorbim de stigmatizare în consultul și/sau diagnosticul psihiatric.”
Care sunt potențialele riscuri ale supra-utilizării Internetului de către pacienți?
Traian Barbu, medic psihiatru: „Riscurile apar în momentul în care informarea pe diverse subiecte din domeniul psihiatriei se confundă cu riscul și/sau tentația autodiagnosticului. Așadar, diagnosticul și planul terapeutic sunt în continuare apanajul medicului. În psihiatrie avem de-a face cu tulburări psihotice, cu alterarea testării realității, cu pacienți care, de multe ori, consideră că cei din jur au o problemă, și nu ei; vorbim despre delir și halucinații și astfel ajungem la diagnostic sau la autodiagnostic. Ajungem ca pacientul psihiatric să pună un „diagnostic” psihiatric celor din jur. Mai corect spus, etichete desprinse din descrierea tulburărilor psihice.
Să nu uităm că funcția cognitivă este modificată/alterată în numeroase afecțiuni psihiatrice. Așa cum bine știm, unele simptomele pot fi specifice mai multor tulburări și atunci se impune diagnostic diferențial, folosind criterii și axe de diagnostic pe care doar specialiștii le cunosc și le aplică corect. Adesea, în diagnostic sunt implicate echipe pluridisciplinare, diagnosticul rezultă din corelarea unor date rezultate din teste specific psihiatriei, neurologiei, tehnicilor imagistice, psihologiei etc.
În cazul tulburărilor cognitive ușoare și a demenței ușoare este important să nu amânăm prezentarea la medic și stabilirea diagnosticului.
Să nu uităm că sunt momente extrem de importante în viața pacienților noștri, de cotitură, care trebuie tratate cu maximă seriozitate și promptitudine. Abordarea timpurie a debutului unei tulburări oferă șansa unui prognostic pozitiv, așa cum abordarea tardivă poate îngusta foarte mult paleta curativă.”
Octav Ginghină, medic chirurg: „În cadrul patologiei chirurgicale, sunt anumite segmente în care pacienții sunt mai informați și citesc destul de mult “pe net” înainte de a lua decizia de a veni la medic. Autodiagnosticul este o tendința naturală – ai o problema și vrei sa afli cât mai repede despre ce e vorba și ce ai de făcut. E aproape imposibil să obții o consultație la un doctor cu viteza cu care poți deschide un browser de căutare și să afli niște răspunsuri, fie ele și eronate, la întrebările tale. Din păcate, autodiagnosticarea de cele mai multe ori poartă pacientul pe drumuri greșite, îndepărtându-l de diagnosticul real și prelungind perioada până la începerea tratamentului adecvat.
În practica mea, principala problemă este pacientul oncologic care renunță sau nu începe tratamentul specific bazându-se pe tot felul de mituri susținute de mii de pagini pe internet. Să nu faci biopsie pentru că se împrăștie tumora, organismul vindecă singur cancerul și nu e bine să faci chimioterapie și multe ale mituri care se pun împotriva practicii medicale și care întunecă în final prognosticul și speranța de viață a acestor pacienți. Consult des pacienți cu stadii avansate de cancer sau recidive dificil de operat care spun că au refuzat diferite tratamente pe baza unor informații complet eronate citite pe paginile unor așa ziși experți pe internet.”
Care sunt sursele de informare online în care ar putea să aibă încredere pacienții?
Oana Ință, medic cardiolog (București): „Folosirea internetului oferă acces rapid la informații din toate domeniile, inclusiv medical, sub diverse forme (știri, articole, imagini, videoclipuri) și reprezintă o metodă accesibilă oricui de instruire și comunicare. Însă trebuie avut în vedere că nu toate informațiile obținute astfel sunt de calitate și veridice și că ele nu pot înlocui consultul medical. Educația pacientului privind diagnosticul, evoluția bolii și metodele de tratament trebuie făcută de către medic (medic de familie sau medic specialist) sau măcar verificată de acesta.
Sursele de informații folosite trebuie sa fie de încredere. Majoritatea societăților naționale ale specialităților medicale (de exemplu Societatea Română de Cardiologie sau Societatea Română de Pneumologie) au pe site-urile lor secțiuni dedicate pacienților. Acestea cuprind articole cu informații medicale redactate de medici, scurte videoclipuri sau interviuri acordate de medici. În plus, aceste societăți publică ghiduri adresate pacienților legate de diverse patologii. Internetul oferă acces la prospectele medicamentelor. Recomand citirea acestora pentru o mai bună înțelegerea a utilizării medicamentelor, însă orice neclaritate sau suspiciune a unei reacții adverse trebuie discutată cu medicul care a prescris medicația respectivă.”
De ce este necesară consultarea cu un medic?
Traian Barbu, medic psihiatru: „Autodiagnosticul și studierea unor surse neavizate, citirea forumurilor și a diverselor experiențe poate induce stări de panică, de anxietate sau depresie severă, deoarece în spatele unei identități nedeclarate unii oameni se simt liberi și îndreptățiți să scrie orice. De asemenea, persoanele descriu reacții și trăiri personale, subiective, iar reacția la o abordare terapeutică farmacologică și psihoterapeutică este unică, individuală. Fiecare persoană are o ecuație unică de dezvoltare și un context personal care este relevant doar pentru persoana în cauză. Așadar, nu este un algoritm care se aplică identic la toți ceilalți.
Nu vorbim aici doar despre medicamente, ci și despre abordarea psihoterapeutică. Pacienții au momente de deschidere și complianță, au nevoie să înțeleagă ce s-a întâmplat la un moment dat în viața lor, ce pot face diferit data viitoare, au nevoie de centrare pe soluții și poate de o rețea de suport. Discutăm de servicii conexe de psihologie, de logopedie sau de kinetoterapie, care pot fi gratuite.”
Oana Ință, medic cardiolog: „Trebuie evitată culegerea de informații medicale accesând forumuri, bloguri sau pagini web neavizate și nesupravegheate de specialiști în domeniul medical. Fiecare pacient este unic și patologia sa necesită o abordare individualizată, motiv pentru care nu trebuie încercate terapii care au funcționat pentru alte persoane fără a avea acordul medicului. Un simplu exemplu pe care îl pot oferi este decizia de tratament pentru dislipidemie (afecțiune caracterizată prin alterarea metabolismului grăsimilor, evidențiată prin modificarea valorilor colesterolului, LDL-colesterolului, HDL-colesterolului, trigliceridelor). Pentru a stabili dacă trebuie inițiat tratamentul și cât de intens trebuie să fie acesta, ținem cont atât de rezultatele analizelor de sânge, cât și de riscul cardiovascular al pacientului și de patologia asociată, deci este obligatorie evaluarea medicală și supraveghere periodică.”
Ce doriți să le transmiteți pacienților?
Traian Barbu, medic psihiatru: „Haideți să trecem de nivelul publicitar în alegerea medicamentelor! Să nu lăsăm aceste spoturi să ne influențeze alegerea. Să nu alegem autodiagnosticul și automedicația în locul vizitelor la specialist și a planului terapeutic. Haideți să le spunem pacienților că suntem mulți medici care ne practicăm meseria cu drag și asumare profesională. Îi așteptăm cu brațele deschise în cabinetele noastre pentru a-i ajuta să treacă cu bine de aceste momente importante din viață lor.”
Octav Ginghină, medic chirurg: ”Internetul fiind o mare de informații, l-aș compara chiar cu marea. Unii oamenii vor folosi marea pentru a se relaxa departe de nebunia urbană cotidiană, alții o vor traversa găsind locuri de vis sau făcând comerț cu locuri depărtate ale lumii, iar alții se vor îneca în ea. De aceea, nu pot recomanda decât precauție și compararea informațiilor obținute online cu informațiile pe care le vor obține de la consultațiile cu specialiștii în domeniu.”
„Google vs. Rezidențiat”
În cadrul campaniei de conștientizare a pericolelor autodiagnosticării pe internet, inițiată de revista VICE și susținută de Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA, a fost realizat experimentul Internet versus Rezidențiat.
Mihai Popescu, jurnalist în cadrul revistei VICE, a recreat condițiile examenului de Rezidențiat organizat de Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” București: pe 18 noiembrie, jurnalistul a avut la dispoziție 4 ore pentru parcurgerea subiectelor prezentate candidaților UMF, cu ajutorul internetului. Rezultatul? Unul categoric: concurentul a picat examenul cu 36 de puncte din 200.
Citește și:
- „Dismorfia Snapchat”: tinerii apelează la chirurgia plastică pentru a arăta precum în pozele editate
- Jumătate dintre britanici ar oferi acces la datele personale sistemului național de sănătate, pentru proiecte de inteligență artificială
- Guvernul a decis înființarea registrelor naționale de sănătate și implementarea sistemului de telemedicină
Photo by rawpixel on Unsplash.