Canalul Youtube Raportul de gardă
Rolul educației pentru sănătate în medicina personlizată

„Dismorfia Snapchat”: tinerii apelează la chirurgia plastică pentru a arăta precum în pozele editate

mm
06 Feb 2019
2094 Views

Aplicațiile precum Snapchat și Instagram, care utilizează filtre de editare a chipului, schimbă modul în care oamenii își percep propriul aspect fizic. Un studiu publicat în JAMA prezintă un nou fenomen care a luat avânt în ultimii ani – „dismorfia Snapchat”, prin care filtrele de editare sunt incriminate de distorsionarea realității prin alterarea percepției utilizatorilor asupra propriului aspect. Astfel, tot mai mulți oameni apelează la chirurgia plastică pentru a arăta precum în pozele editate.

Aplicațiile care utilizează filtre modifică trăsăturile feței, în general prin netezirea tenului, mărirea ochilor și a buzelor. Astfel, pozele editate ating un anumit nivel de „perfecțiune” care înainte era observat doar în revistele de modă. Conform cercetătorilor și chirurgilor plasticieni, pacienții nu mai oferă drept exemplu poze cu celebrități, ci propriile poze editate pentru a ilustra idealul lor de perfecțiune.

abonare

„Este o mare problemă atunci când oamenii pierd noțiunea asupra cum arată în realitate. Din păcate, nu se discută suficient despre acest fenomen. În ziua de astăzi nu mai este suficient să te compari cu imaginile perfecte ale modelelor, dar acum există și o comparație zilnică a propriei persoane cu imaginea falsă prezentată pe rețelele de socializare. Este încă un mod de a te simți insuficient de bun în fiecare zi”, a declarat Renee Engeln, profesor de psihologie la Universitatea Northwestern, autor al cărții „Beauty Sick: How the Cultural Obsession with Appearance Hurts Girls and Women”.

„Dismorfia Snapchat” determină tinerii să apeleze la chirurgie plastică

Aplicațiile de fotografie și socializare, Snapchat și Instagram, oferă filtre care permit utilizatorilor să își modifice culoarea tenului, să își estompeze riduri sau linii fine, să editeze dimensiunea ochilor, buzelor și obrajilor, și să modifice diferite trăsături ale aspectului fizic. Aceste aplicații, care au până la 187 de milioane, respectiv 600 de milioane de utilizatori zilnic, influențează stilul de viață al tinerilor. Pornind de la pacienții care utilizează aceste filtre ca sursă de inspirație pentru operațiile estetice dorite, a fost patentat termenul „dismorfia Snapchat”, un fenomen tot mai frecvent întâlnit de către chirurgii plasticieni.

Urmăriți noutățile în dermatologie, de la Congresul Academiei Europene de Dermatologie 2018, aici.

Noile generații de tineri încearcă să transpună perfecțiunea în viața reală prin tratamente și proceduri care accentuează linia pomeților, îndreaptă sau reduc dimensiunea nasului, măresc buzele sau subțiază talia. Pe măsură ce aceste imagini devin norma pe rețelele de socializare și în viața reală, se modifică și idealul de frumusețe, ceea ce poate afecta respectul de sine și dorința de integrare în tipar. Dorința pacienților de a efectua operații estetice pentru a arăta precum pozele lor retușate, poate fi un semn de suferință mentală subiacentă. Detectarea precoce a simptomelor asociate de către acești pacienți poate facilita accesul la consiliere și suport psihologic necesare.

Sursa foto: BBC

Un studiu realizat anul trecut a constatat că 55% dintre chirurgii plasticieni au întâlnit pacienți care doreau să își modifice aspectul fizic real cu cel din pozele editate, comparativ cu 13% dintre chirurgi în anul 2013. În plus, s-a observat o creștere semnificativă a tinerilor sub vârsta de 30 de ani care solicită intervenții de chirurgie plastică.

„În ziua de astăzi vedem zilnic poze cu noi pe rețelele de socializare, ceea ce ne face mai critici asupra propriei persoane. Este în regulă atunci când pacienții folosesc poze cu celebrități sau chiar propriile poze editate drept referință. Pericolul apare atunci când încetează să mai fie doar un exemplu, ci devine modul în care pacientul se percepe, sau atunci când își dorește să arate exact ca în acea imagine” – Dr. Tijion Esho, cosmetician.

Conform codului de etică al medicilor chirurgi plasticieni, aceștia ar trebui să refuze pacienții cu simptome sugestive de afectare psihică și ar trebui să îi redirecționeze pentru a beneficia de suport psihologic și terapie cognitiv-comportamentală. Este important ca medicii să înțeleagă impactul rețelelor de socializare asupra standardelor de frumusețe și asupra imaginii personale, astfel încât să poată trata și consilia cât mai adecvat acești pacienți.

Conform Dr. Esho, medicii plasticieni au un algoritm de consultație bine pus la punct, care evaluează dacă pacientul este apt pentru intervenție: „Niciodată nu realizăm procedura în aceeași zi în care îi consultăm pentru prima dată deoarece trebuie să îi permitem pacientului să se gândească bine asupra deciziei. Este important pentru că mulți pot acționa impulsiv. În timpul consultației trebuie să fim atenți la semnalele de alarmă care ne pot indica o tulburare dismorfică corporală, caz în care pacienții au o părere nerealistă despre sine și despre rezultatul dorit în urma procedurii”.

Social media

Timpul îndelungat petrecut pe rețelele de socializare se asociază cu tulburări de alimentație și nemulțumiri asupra aspectului fizic la adolescente și femeile tinere. Cercetătorii au găsit dovezi notabile asupra diferitelor mecanisme din spatele acestor asocieri, printre care depersonificarea sau compararea aspectului fizic cu al celor din jur. În ciuda acestor dovezi asupra presiunii exercitate de viața socială asupra aspectului, rămâne încă neclar dacă aceste asocieri pot fi generalizate la bărbați.

În ziua de astăzi, stilul de viață al adolescenților și tinerilor este puternic influențat de utilizarea dispozitivelor electronice și a rețelelor de socializare. Aproximativ 89% dintre tinerii de 18-29 de ani folosesc în mod uzual pagini sau aplicații pentru socializare. Media și internetul au devenit unele dintre cele mai importante surse de obținere a aprecierii și a validării aspectului fizic al unei persoane.

Sursa foto: Wall Street Journal

Teoria socioculturală a imaginii de sine susține faptul că mesajele primite din partea media, colegilor, părinților asupra aspectului fizic sunt internalizate de către fiecare, adoptând și însușindu-și standardele celor din jur asupra frumuseții. Acest lucru poate fi observat frecvent pe rețelele de socializare, unde este accentuată imaginea ideală a fiecăruia. Avantajul reacției imediate a „prietenilor virtuali” asupra variantei idealizate a fiecăruia determină o atenție sporită și o supraveghere constantă a propriului aspect.

Conform unui studiu realizat în rândul adolescenților, una dintre cele mai importante calități pentru obținerea popularității în mediul online este capacitatea de îmbunătățire și retușare a aspectului pe rețelele de socializare. Eșecul perceput prin incapacitatea de atingere în viața reală a idealului din viața virtuală conduce către efecte negative, precum anxietatea, care pune probleme celor cu preocupări excesive asupra propriei imagini. Efectul este cu atât mai accentuat în rândul fetelor cu tulburări dismorfice corporale, care au idei fixe, perfecționiste asupra modului în care ar trebui să arate. Aceste gânduri duc către păreri negative asupra propriei persoane și către încredere scăzută în sine. Cercetătorii au descoperit că indivizii cu nivel scăzut de încredere în sine tind să fie mai afectați de trendurile vehiculate pe rețelele sociale, și în plus, caută excesiv validarea pe aceste platforme de socializare.

Tulburare dismorfică corporală

Apariția „dismorfiei Snapchat” vine după ce studii precedente au descoperit că rețelele sociale afectează negativ încrederea în sine și cresc riscul de tulburări mentale. Într-un raport din 2015, s-a observat că peste un sfert din adolescenții care foloseau paginile de socializare peste 3 ore pe zi sufereau de diverse tulburări psihiatrice.

În prezent, tulburarea dismorfică corporală afectează într 1,7 – 2,4% din populație. Conform American Psychiatric Association (APA) și Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5), tulburarea dismorfică corporală (body dysmorphic disorder – BDD) se clasifică alături de spectrul de tulburări obsesiv-compulsive. Persoanele cu tulburare dismorfică corporală sunt nemulțumite și preocupate excesiv de un defect fizic imaginar sau minor și consideră că aspectul lor este esențial pentru stima de sine. Ca o consecință a acestei convingeri, aproximativ 27 până la 76,4% dintre pacienți caută soluții cosmetice, inclusiv proceduri dermatologice și chirurgicale. Pacienții pot de asemenea prezenta comportamente repetitive sau compulsive născute din preocuparea exagerată asupra aspectului fizic. Aceste preocupări le ocupă cel puțin o oră din zi, afectându-le astfel viața socială și profesională.

Sursa foto: PsyPost

Studiile realizate în rândul tinerilor au arătat că pozele tip selfie reprezintă un motiv de creștere a numărului de intervenții chirurgicale astfel: cu 10% în cazul rinoplastiilor, 7% – transplant de păr și 6% – chirurgia estetică a pleoapelor, comparativ cu anul 2013. În plus, s-a observat că fetele care petreceau mai mult timp pe Facebook erau mai predispuse la a suferi de o afectare a percepției asupra aspectului fizic și aveau o dorință mai mare de a scădea în greutate.

Conform Dr. Psihiatru David Veal, „Doi din trei pacienți cu tulburare dismorfică corporală au un obicei compulsiv de a își face poze și de a le posta pe rețelele de socializare”.

Cercetătorii și medicii recomandă investigații suplimentare în cazul pacienților care prezintă simptome sugestive pentru tulburarea dismorfică corporală, pentru a verifica probleme subiacente sau asociate. Mai multe studii au constatat că terapia cognitiv-comportamentală favorizează evoluția și reduce simptomele asociate, cum ar fi depresia.

În evaluarea pacienților trebuie puse întrebări suplimentare pentru a verifica dacă există elemente de tulburare dismorfică corporală. Tratarea acestor pacienți prin intervenții chirurgicale cosmetice este lipsită de etică și în detrimentul pacientului, deoarece ei au nevoie de ceva ce bisturiul nu le poate oferi” – Dr. Esho.

Citește și:

Leave a Comment

Your email address will not be published.