ESC: Care este cel mai sănătos mod de a ne prepara cafeaua în timpul pandemiei COVID-19? CE SPUN STUDIILE despre beneficiile cafelei asupra stării de sănătate?
UPDATE 25 aprilie 2020: Care este cea mai sănătoasă metodă de a prepara cafeaua? Dată fiind situația impusă de pandemia COVID-19 actuală, cu toții ne vedem obligați să petrecem timpul în propriile case, iar în lipsa altor stimulenți externi, apelăm cel mai adesea la cafea pentru a ne menține ageri și concentrați în munca de acasă. În plus, amatorii de cafea își manifestă creativitatea prin noi rețete, cum este cafeaua dalgona, foarte populară în această perioadă în care încercăm să combinăm productivitatea cu relaxarea.
Așadar, filtrată sau nefiltrată? Conform primului studiu care examinează legăturile dintre metodele de preparare a cafelei și riscurile de infarct miocardic și deces, alegerea corectă ar trebui să fie cafeaua filtrată. Studiul observațional a fost publicat în European Journal of Preventive Cardiology, o revistă a Societății Europene de Cardiologie (European Society of Cardiology – ESC). Un motiv în plus pentru care ar trebui să fim atenți la cum ne preparăm cafeaua, este că bolile cardiovasculare reprezintă una dintre comorbiditățile care cresc riscul de complicații în urma infecției cu noul coronavirus.
„Studiul nostru oferă dovezi puternice și convingătoare ale unei legături între metodele de preparare a cafelei, infarctul miocardic și longevitatea. Cafeaua nefiltrată conține substanțe care cresc colesterolul din sânge. Folosirea unui filtru elimină aceste substanțe și face ca infarctul miocardic și decesul prematur să fie mai puțin probabile”, a declarat autorul studiului, Dag S. Thelle, de la Universitatea din Göteborg, Suedia.
Prof. Thelle a subliniat că acestea sunt date de observație, dar dacă autoritățile de sănătate publică i-ar solicita sfatul, acesta ar fi: „Pentru persoanele care știu că au un nivel ridicat de colesterol și vor să facă ceva în acest sens, stați departe de cafeaua nefiltrată, inclusiv cafea făcută la cafetieră. Pentru toți ceilalți, beți-vă cafeaua cu conștiința împăcată și alegeți-o pe cea filtrată”.
„Cafeaua nefiltrată, cum ar fi cafeaua grecească și turcească, care este fiartă sau cafeaua făcută într-o presă franceză de cafea, conțin cantități mai mari de cafestol și kahweol – substanțe chimice care se găsesc în picăturile de ulei care plutesc în cafea și, de asemenea, în sediment. Așa că rămâneți la cafeaua filtrată, cum ar fi un filtru de hârtie pe care l-ați folosi într-o cafea preparată prin picurare, care poate ajuta la prinderea acestor substanțe chimice”, a declarat dieteticianul Lisa Drayer pentru CNN.
Cafeaua este una dintre cele mai populare băuturi la nivel mondial și cel mai frecvent stimulent utilizat. În urmă cu aproximativ 30 de ani, profesorul Thelle a descoperit că, consumul de creștea nivelul de colesterol total și de colesterol LDL (colesterolul care este de obicei considerat a fi „rău”) – într-o asemenea măsură încât probabil că avea consecințe dăunătoare pentru sănătatea inimii. Experimentele au identificat substanțele vinovate din cafea și au demonstrat că ele pot fi eliminate cu ajutorul unui filtru. O ceașcă de cafea (1 cup, egală cu aproximativ 236 ml) nefiltrată conține de aproximativ 30 de ori concentrația substanțelor care crește nivelul lipidic în sânge, în comparație cu cafeaua filtrată.
Cum a apărut ideea unui astfel de studiu
„Ne-am întrebat dacă acest efect asupra colesterolului ar duce la mai multe infarcturi miocardice și la deces din cauze cardiovasculare. Dar era lipsit de etică să faci un studiu prin care randomizai oamenii să bea cafea sau nu. Așa că am creat un studiu populațional mare, iar câteva decenii mai târziu raportăm rezultatele”.
Între 1985 și 2003, studiul a înscris un eșantion reprezentativ al populației norvegiene: 508.747 de femei și bărbați sănătoși cu vârste între 20 și 79 de ani. Participanții au completat un chestionar cu privire la cantitatea și tipul de cafea consumate. De asemenea, au fost colectate date despre variabile care ar putea influența atât consumul de cafea, cât și bolile de inimă, astfel încât acestea să poată fi înscrise și luate în calcul în analiză: fumatul, educația, activitatea fizică, înălțimea, greutatea, tensiunea arterială și nivelul colesterolului.
Participanții au fost urmăriți în medie 20 de ani. Ce sugerează datele?
Au decedat în total 46.341 de participanți. Dintre aceștia, 12.621 de decese s-au datorat bolilor cardiovasculare. Dintre decesele cardiovasculare, 6.202 au fost cauzate de un infarct miocardic.
În general, consumul de cafea nu s-a dovedit a fi un obicei periculos. De fapt, consumul de cafea filtrată este mai sigur decât lipsa consumului de cafea. Față de lipsa consumului de cafea, cafeaua filtrată a fost corelată cu un risc de deces din orice cauză redus cu 15% în perioada urmăririi.
În cazul decesului cauzat de boli cardiovasculare, cafeaua filtrată a fost asociată cu un risc mai scăzut de deces cu 12% la bărbați și cu 20% la femei, comparativ cu lipsa consumului de cafea. Cea mai scăzută mortalitate înregistrată a fost printre consumatorii de una până la 4 căni de cafea filtrată pe zi.
„Constatarea că cei care beau cafeaua filtrată s-au descurcat puțin mai bine decât cei care nu beau cafea deloc nu poate fi explicată de nicio altă variabilă, cum ar fi vârsta, sexul sau obiceiurile de viață. Deci, credem că această observație este adevărată” – Prof. Thelle
Datele prezentate sunt într-o oarecare corelație cu datele unui alt studiu observațional prezentat în cadrul congresului ESC din 2017, care demonstrau că persoanele care consumă cel puțin 4 cești de cafea pe zi au un risc de mortalitate cu 64% mai scăzut decât cei care nu consumă niciodată sau aproape niciodată cafea.
Un alt studiu, prezentat de data aceasta în cadrul congresului Asociației Europene de Urologie din 2019, arăta că doi compuși din cafea sunt asociați cu inhibarea creșterii tumorale în cazul cancerului de prostată.
Despre beneficiile cafelei asupra organismului uman, pe larg, în continuarea articolului.
14 octombrie 2017: CE SPUN STUDIILE: despre beneficiile cafelei asupra stării de sănătate
Consumatori de cafea sau nu, cu toții ne-am întrebat, la un moment dat, dacă și cât de bună este cafeaua pentru organismul uman. Atât la omul sănătos, care aparent nu suferă de vreo boală, cât și pentru bolnavii cardiovasculari, cu tulburări psihice și de comportament, pentru cei infectați cu virusul hepatitei C sau cei care suferă de diferite tipuri de cancer.
Din ce în ce mai multe studii s-au concentrat în ultimele decenii asupra cercetării rolului cafelei în sănătatea umană. Per total, beneficiile consumului de cafea depășesc considerabil riscurile. În acest articol, al doilea din seria Ce spun studiile, vom prezenta câteva dovezi științifice legate de consumul de cafea, având de la bun început în vedere că:
„În studii de acest fel nu poți controla o mulțime de variabile: cât de mult oamenii fac sport, calitatea somnului, ce mănâncă și multe altele. Există o mulțime de lucruri pe care ei le fac diferit. Chiar dacă ai control asupra vârstei, etniei și sexului, nu poți surprinde toate particularitățile stilului de viață care determină longevitatea”, este de părere Dr. Art Caplan, din cadrul Facultății de Medicină a Universității din New York.
Cele mai recente studii despre consumul de cafea
Două studii mari ale anului 2017 demonstrează legătura benefică dintre consumul de cafea și scăderea mortalității. Beneficiile au fost observate în diverse țări europene, în cadrul a diverse rase și a diverse grupuri etnice.
- Primul studiu este un studiu masiv efectuat în California pe o cohortă alcătuită din mai multe tipuri de rase, care a fost aleasă între anii 1993 și 1996. Observarea indivizilor a continuat până în anul 2012. S-au înregistrat 58.397 de decese din 3.195.484 în timpul monitorizării. Comparând cu neconsumul de cafea, consumul a fost asociat cu scăderea mortalității totale, după ce s-au ajustat alte cauze ca fumatul sau bolile.
- Al doilea studiu care a demonstrat aceleași beneficii, măsurând însă și cantitatea de cafea care ar trebui consumată – cel puțin 4 căni de cafea pe zi, pentru rezultate pozitive, a fost efectuat pe populații europene din 10 țări.
- Al treilea studiu, și cel mai recent, a fost prezentat în cadrul ESCCongress și a demonstrat că persoanele care consumă cel puțin 4 cești de cafea pe zi au un risc de mortalitate cu 64% mai scăzut decât cei care nu consumă niciodată sau aproape niciodată cafea.
Rolul cafelei în bolile cardiovasculare
Deși în credința populară, cafeaua mărește tensiunea arterială, studiile au demonstrat că aceasta poate reduce riscul de boală coronariană, infarct miocardic și fibrilație atrială. Un alt studiu a demonstrat că nu există nicio legătură între cafeină și contracțiile ventriculare sau atriale premature. Beneficiile pe care le aduce cafeaua depășesc efectele negative ale ei. Cafeaua reduce oxidarea LDL-colesterolui (colesterol rău) și markerii inflamației.
- Primul studiu a demonstrat beneficiul unui consum moderat de cafea pentru sănătatea inimii. Studiul a fost efectuat pe persoane fără istoric medical, evaluându-se riscul acestora de a suferi în viitor de o boală cardiovasculară. S-a observat că riscul a fost mai mic la cei care consumau 4 căni de cafea pe zi, servite în stil scandinav (echivalentul a 2 căni de cafea servite în stilul american).
- Al doilea studiu a analizat relația dintre cafeină și fibrilația atrială (FA), care până în atunci (anul 2014) era necunoscută. S-a ajuns la concluzia că nu există o relație dăunătoare între consumul de cafea și FA, ci dimpotrivă, cafeina ar putea ajuta la prevenția acestei boli.
- Al treilea studiu, realizat în anul 2015 pe un număr de 1.414 indivizi cu contracții ventriculare premature și contracții atriale premature, a demonstrat că nu poate fi vorba despre un efect dăunător al consumului de cafea, ciocolată sau ceai verde asupra pacienților care sufereau de aceste contracții.
Relația dintre cafea și accidentul vascular cerebral
Beneficiile pe care cafeaua le aduce sistemului cardiovascular se resimt și atunci când vine vorba despre creier. Consumul de până la 6 căni de cafea pe zi poate reduce riscul de accident vascular cerebral (AVC) cu 17%, iar în cazul femeilor cu până la 22%-25%.
- Studiul care a inclus numai femei de naționalitate suedeză a fost finalizat în anul 2011, după o perioadă de monitorizare medie timp de 10 ani. În urma analizei datelor, a rezultat că riscul de a face AVC era mai mare printre femeile care nu consumau cafea sau o consumau în cantități mici.
- Un alt studiu, realizat pe pacienți care nu sufereau de o boală cerebrovasculară, a demonstrat că persoanele care consumă până la 3 căni de cafea pe zi au un risc redus de AVC ischemic.
Consumul de cafea și diabetul
Cafeaua joacă un rol important în corectarea hiperglicemiei, a nivelului anormal al lipidelor și al nivelului de grăsime din corp. Mai multe studii au concluzionat că există o legătură strânsă între consumul regulat de cafea și sinteza glucozei și secreția de insulină, reducând riscul de diabet zaharat de tip 2.
Ce relație există între consumul de cafea și cancer
Există numeroase studii care au legat consumul de cafea de reducerea riscului de a face mai multe tipuri de cancer: endometrial (minim 4 căni pe zi), de prostată (6 căni pe zi), gât și cap (4 căni pe zi), de sân (mai mult de 5 căni zilnic), carcinom cu celule bazale (peste 3 căni zilnic) și melanom. Acest efect se datorează proprietăților antioxidante ale cafelei, dar și celor care împiedică mutageneza. Recent, un nou studiu a demonstrat efecte benefice și în cadrul cancerului colorectal.
- Primul studiu, care a demonstrat efectul cafelei în cancerul endometrial, a început în anul 1980 și a fost realizat pe un număr de 67.470 de femei. Pe parcursul a 26 de ani de monitorizare, au fost semnalate 672 de cancere endometriale. Nu s-au observat diferențe între consumul a mai puțin de 4 căni de cafea pe zi și cosumul redus sau absența consumului de cafea. Totuși, când a venit vorba despre femeile care au consumat minimum 4 căni de cafea pe zi, s-a observat o scădere a riscului cu 25%.
- Al doilea studiu (finalizat în 2011), care a analizat consumul de cafea regulat și cancerul de prostată, a fost realizat pe 47.911 bărbați și a început în anul 1986. S-a observat că în cazul bărbaților care au consumat cel puțin 6 căni de cafea pe zi, riscul de a dezvolta cancer de prostată a scăzut cu 18%.
- De asemenea, mai multe studii au demonstrat o scădere cu 36% a riscului de cancer al cavității bucale și faringe.
Cafeaua și sistemul nervos central
De obicei, cafeaua este consumată cu scopul de a oferi persoanei un plus de concentrare pe o perioadă scurtă de timp, însă există date care au demonstrat beneficiile consumului de cafea în încetinirea progresiei demenței și a bolii Parkinson.
- Un studiu efectuat pe pacienți care aveau deficiențe cognitive ușoare a demonstrat că dezvoltarea demenței ar putea fi încenită prin consumul mai multor căni de cafea pe zi.
- Un alt studiu, a demonstrat cum consumul a 3 căni mari de cafea pe zi, protejează creierul împotriva formării de corpi Lewy, o formă răspândită de demență.
Pe de altă parte, există date conform cărora consumul de cafea îmbunătățește sănătatea mentală și protejează împotriva depresiei.
Un studiu a demonstrat că femeile care au băut 2-3 căni de cafea pe zi au avut un risc de a face depresie cu 15% mai scăzut, comparativ cu cele care au băut mai puțin de o cană pe zi. În cazul femeilor care au băut mai mult de 4 căni de cafea pe zi, riscul a scăzut cu 20%. Efectele benefice pe care cafeaua le are asupra stării de bine a persoanei se datorează proprietăților antioxidante și anti-inflamatorii.
Cafeaua și bolile ficatului
Consumul de cafea poate proteja ficatul, încetinind progresia fibrozei hepatice cauzate de consumul excesiv de alcool și de virusul hepatitic C, și reduce și riscul de carcinom hepatocelular. De asemenea, cei care au o predispoziție genetică de a face hepatită alcoolică și nu consumă cafea regulat au un risc mai mare de a dezvolta boala.
Ce spun studiile despre riscurile asociate consumului de cafea
Deși beneficiile sunt nenumărate, există și anumite riscuri care trebuie luate în calcul: poate crește nivelul de anxietate, insomnia și, eventual, mări riscul de a face glaucom. O analiză efectuată în 2012 asupra înregistrărilor medicale ale 75.000 de femei a scos la iveală faptul că există o corelație între consumul mare de cafea și dezvoltarea glaucomului exfoliativ.
Puteți citi primul nostru articol din seria „Ce spun studiile” aici.