Esențial Covid-19. Noi date privind cazurile de miocardită și pericardită post-vaccinare SARS-CoV-2

• Esențial COVID-19

Dr. Denisa Petrescu
31 octombrie 2022
Citit de 399 ori.

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

Știrile săptămânii 24 – 30 octombrie 2022:

• Noi date privind cazurile de miocardită și pericardită în rândul adolescenților de sex masculin, post-vaccinarea anti-COVID-19

O analiză a datelor incluse în Vaccine Safety Datalink (VSD) evidențiază un risc crescut de miocardită și/sau pericardită post-vaccinare anti-COVID-19 cu un produs bazat pe tehnologia ARNm (Pfizer-BioNTech și Moderna) în rândul adolescenților de sex masculin. Au fost identificate toate cazurile potențiale de miocardită/pericardită diagnosticate la 1 până la 98 de zile după vaccinare, în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 5 și 39 de ani, cazurile fiind certificate conform definiției de caz a CDC prin revizuirea dosarelor medicale de către un medic. Rezultatele investigației au fost următoarele:

• schema primară de vaccinare:
  • 320 potențiale cazuri de miocardită/pericardită au fost identificate (în total 6.992.340 de doze administrate) – 70% dintre acestea fiind și confirmate, iar dintre acestea, 61% au fost diagnosticate în primele 7 zile;
  • indiferent de grupa de vârstă, incidența per milion de doze în primele 7 zile după vaccinare a fost mai mare la bărbați și după a doua doză de vaccin;
  • cea mai mare incidență a fost raportată în rândul adolescenților de sex masculin cu vârsta cuprinsă între 12 și 15 ani și 16-17 ani după a doua doză de vaccin.
• doza de rapel anti-COVID-19:
  • 101 potențiale cazuri de miocardită/pericardită au fost identificate, 76% fiind și confirmate, iar dintre acestea 51% au fost diagnosticate în prima săptămână ulterior administrării dozei de rapel;
  • indiferent de grupa de vârstă, incidența în primele 7 zile după prima doză de rapel a fost mai mare în rândul bărbaților;
  • cea mai mare incidență a fost observată la tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 și 17 ani și la cei cu vârsta între 12 și 15 ani.

Conform studiului, la persoanele cu vârsta cuprinsă între 5 și 39 de ani, miocardita/pericardita apare în prima săptămână după vaccinarea ARNm:

• Combinarea nanoterapiei cu tehnologia ARNm ar putea constitui un potențial tratament pan-variante SARS-CoV-2

Un nou studiu aduce dovezi pentru principiul de dezvoltare a unui tratament „universal” împotriva COVID-19, care să poată fi utilizat indiferent de varianta virală. Folosind ARN mesager integrat în nanoparticule lipidice, cercetătorii de la Universitatea de Stat din Oregon au arătat într-un model animal faptul că celulele gazdă pot produce o enzimă „momeală” (decoy enzyme) care se leagă de proteinele spike ale SARS-CoV-2, ceea ce înseamnă că virusul își pierde capacitatea de a pătrunde în celulele căilor respiratorii ale gazdei, prevenind astfel infecția.

„Mai degrabă decât ARN-ul mesager ca vaccin, acest lucru arată că ARNm poate fi folosit ca terapie universală împotriva diferitelor coronavirusuri. În ciuda vaccinării în masă, există o nevoie urgentă de a dezvolta opțiuni terapeutice eficiente pentru a pune capăt acestei pandemii. Mai multe terapii au demonstrat o anumită eficacitate, dar rata mare de mutație a virusului complică dezvoltarea medicamentelor care tratează toate variantele de îngrijorare.”, a declarat  Gaurav Sahay de la Universitatea de Stat din Oregon, autorul principal al studiului.

SARS-CoV-2 reușește să infecteze celulele umane prin legarea proteinei spike de enzima de conversie a angiotensinei umane 2 (hACE2) exprimată pe celulele căilor respiratorii. Forma solubilă a acestei enzime hACE2 se leagă de proteina spike a SARS-CoV-2, putând preveni pătrunderea virusului în celulele gazdei și ameliorează astfel leziunea pulmonară. Cu toate acestea, timpul scurt de înjumătățire al formei solubile de hACE2 (sub două ore) limitează utilitatea terapeutică a acesteia. Așadar, cercetătorii au conceput un ARNm sintetic care codifică o formă solubilă de hACE2 (hsACE2) în scopul de a preveni infecția virală. Nanoparticulele lipidice au fost utilizate pentru ambalarea și distribuția ARNm către celule, acestea fiind astfel stimulate să producă proteine hsACE2:

• administrarea intravenoasă a terapiei determină hepatocitele să producă hsACE2 circulantă la 2 ore de la administrare, răspunsul fiind susținut pe parcursul mai multor zile;
• administrarea inhalatorie determină secreția de hsACE2 la nivelul musoasei respiratorii (locul principal al patogenezei SARS-CoV-2).

Enzimele hsACE2 generate de ARNm se leagă de domeniul de legare la receptor (RBD) al proteinei spike, împiedicând pătrunderea în celulele epiteliului pulmonar a SARS-CoV-2 și a variantelor sale virale. Autorii cred că este posibil ca tratamentul cu ARNm să poată fi disponibil pacienților umani peste „câțiva ani”, ulteriror demostrării eficacității în prevenția infecției la șoareci. Dacă acest lucru se va realiza, metoda de administrare preferată în cazul oamenilor ar fi cea pe cale inhalatorie. Printre avantajele unei astfel de terapii se numără și faptul că sinteza ARNm este rapidă, accesibilă și scalabilă, putând reprezenta o opțiune terapeutică importantă în combaterea pandemiei.

• Biroul Regional al OMS pentru Europa: informații despre cum să ne protejăm de gripă și Covid-19 în această iarnă

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat recent o campanie de conștiențizare a riscului asociat creșterii așteptate a cazurilor de COVID-19 și de gripă sezonieră pe parcursul iernii următoare. Campania face apel ca țările din Regiunea Europeană a OMS să relanseze eforturile de combatere a infecțiilor virale și să fie pregătite pentru a face față unei suprasolicitări a sistemelor de sănătate în contextul îngrijorărilor cu privire la creșterea cazurilor de COVID-19 și gripă în această toamnă și iarnă. Potențiala co-circulație a COVID-19 și a gripei sezoniere presupune un risc crescut de îmbolnăvire și deces pentru persoanele vulnerabile, precum și o presiune crescută atât asupra spitalelor, cât și asupra forței de muncă din domeniul sănătății.

OMS consideră vaccinarea antigripală și anti-COVID-19 o nevoie prioritară pentru asigurarea protecției împotriva formelor grave de boală și a deceselor, în special în rândul populațiilor vulnerabile. Milioane de persoane din regiunea europeană nu au fost încă vaccinate împotriva COVID-19 – se recomandă depunerea tuturor eforturilor pentru a se asigura că persoanele nevaccinate primesc vaccinul anti-COVID-19, menținând totodată eforturile de distribuție și administrare a dozelor de rapel în cazul grupelor prioritare (în conformitate cu recomandările de la nivel național).

De asemenea, OMS îndeamnă țările din Regiunea Europeană a OMS să administreze un vaccin antigripal împreună cu un vaccin anti-COVID-19 ori de câte ori este fezabil. Un alt mesaj cheie al campaniei vizează măsurile de protecție, spălarea frecventă a mâinilor și distanțarea fizică de persoanele cu semne sau simptome de infecție respiratorie.

Majoritatea celor expuși riscului de forme severe de COVID-19 au, de asemenea, un risc crescut de a se confrunta cu o infecție gripală gravă. În consecință, următoarele grupuri ar trebui să fie vaccinate atât împotriva gripei, cât și împotriva COVID-19, cu prioritate: profesioniștii din domeniul sănătății, persoanele peste 60 de ani, femeile însărcinate și persoanele cu comorbidități.

• Experiența organizațiilor și a rețelelor comunitare din timpul pandemiei evidențiază necesitatea implicării liderilor locali în promovarea aderenței la măsurile de sănătate publică

O analiză a măsurilor de sănătate publică din timpul pandemiei COVID-19, prin prisma organizațiilor și rețelelor comunitare din Olanda (2020–2021) oferă următoarele mesaje cheie pentru procesul decizional din sfera sănătății publice:

• persoanele cheie din medii formale și informale au jucat un rol crucial în promovarea aderenței la măsurile de sănătate publică și în consolidarea rezilienței organizaționale și a bunăstării persoanelor din jurul lor;
• complianța la măsurile preventive a fost afectată în contextele unde măsurile anti-COVID-19 au intrat în conflict cu obiectivele și valorile organizaționale;
• schimbările, ambiguitățile și incertitudinile din politicile asociate COVID-19 au produs consecințe substanțiale;
• găsirea soluțiilor a fost realizată prin încercări și erori, sprijin inter-colegial și comunicare transparentă.

Rezultatele studiului demonstrează rolul important și activ al organizațiilor și comunităților în timpul pandemiei de COVID-19. Dialogul și implicarea sistematică a guvernelor cu liderii din diverse organizații și rețele comunitare sunt esențiale pentru clădirea încrederii publicului și facilitarea adoptării măsurilor de protecție în fața pandemiei. Aceste persoane cheie funcționează adesea ca modele, fiind capabile să influențeze comportamentul oamenilor din jurul lor. Astfel, liderii locali au un rol cheie în relația dintre guvern, autoritățile de sănătate publică și cetățeni, confruntându-se cu provocarea de a implementa măsurile anti-COVID-19, protejând în același timp sănătatea și bunăstarea persoanelor din contextele în care activează. Implicarea timpurie și constantă a acestora poate facilita găsirea de soluții eficiente pentru problemele determinate de pandemie și poate oferi totodată sprijin pe termen lung pentru măsurile și politicile asociate COVID-19.

• Terapii țintite împotriva HIV și EBV: anticorpii monoclonali pot stimula capacitatea sistemului imunitar

Cercetătorii danezi fac un pas important în identificarea unui tratament pentru HIV, valorificând capacitatea organismului de a lupta cu infecția. Studiul clinic randomizat de fază 1b/2a a evaluat eficacitatea administrării precoce, la scurt timp după inițierea terapiei antiretrovirale (ART), a unui anticorp monoclonal anti-HIV-1 (3BNC117), urmat de romidepsină, în rândul a 55 de persoane recent diagnosticate cu HIV-1. Rezultatele arată că, în comparație cu doar ART, tratamentul timpuriu cu 3BNC117:

• cu sau fără romidepsină, a îmbunătățit ratele de dezintegrare plasmatică a ARN-ului HIV-1;
• a accelerat eliminarea celulelor infectate;
• în ziua 365, tratamentul precoce cu 3BNC117 + romidepsină a fost asociat cu creșterea imunității celulelor T CD8+ specifică HIV-1.

De asemenea, în timpul unei întreruperi a ART de 12 săptămâni în rândul a 20 de participanți, cei tratați cu anticorpul monoclonal au avut o șansă semnificativ mai mare de a menține controlul virologic în lipsa ART comparativ cu alți participanți. Aceste date susțin intervențiile administrate la momentul inițierii terapiei antiretrovirale ca strategie de limitare a persistenței HIV-1 pe termen lung. Totuși, în ciuda rezultatelor remarcabile, studii suplimentare sunt necesare pentru stabilirea eficacității și siguranței anticorpului monoclonal, precum și identificarea unor soluții pentru optimizarea tratamentului și amplificarea efectelor clinice.

Într-un alt studiu experimental, un grup de anticorpi monoclonali (mAb) ce țintesc două proteine cheie de pe suprafața virusului Epstein-Barr (gH și gL) a putut împiedica infecția celulelor B umane și a celulelor epiteliale de le nivelul gâtului. Totodată, unul dintre anticorpii monoclonali (mAb 769B10) a oferit o protecție aproape completă împotriva infecției cu EBV și a limfomului atunci când a fost testat pe un model animal. Aceste date sugerează ținte viabile pentru un potențial vaccin împotriva EBV și evidențiază potențialul terapeutic în utilizarea anticorpilor monoclonali, fie în monoterapie, fie în combinație, pentru a preveni sau trata infecția cu EBV la pacienții imunocompromiși, cei mai vulnerabili la boli severe asociate infecției cu EBV.