Esențial Covid-19 (30 mai – 5 iunie 2022). European COVID-19 Scenario Hub, o nouă platformă pentru modelarea scenariilor de evoluție a pandemiei




Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19. Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

Esential Covid-19: cele mai importante informații
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19: cele mai importante știri ale săptămânii” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19.

Știrile săptămânii 30 mai – 5 iunie 2022:

OMS: Pe fondul schimbărilor climatice, se observă creșterea incidenței bolilor infecțioase determinate de agenții patogeni care trec de la animal la om

Focarele de boli infecțioase cum este variola maimuței și febra Lassa vor deveni tot mai frecvente la nivel global, conform celor mai recente declarații ale directorului Organizației Mondiale a Sănătății pentru situații de urgență. Din cauza schimbărilor climatice se observă și o schimbare a comportamentelor animalelor și oamenilor, care conduce la un dezechilibru ecologic. În aceste condiții, microorganismele care în mod normal se regăsesc la animale iau contact mai frecvent cu organismul uman. De exemplu, dacă în trecut se înregistrau între 3 și 5 ani între focarele de Ebola, astăzi sunt raportate focare și la distanță de 3 luni. În prezent, în Africa se observă o creștere a incidenței cazurilor de febră Lassa, o boală virală acută, răspândită de rozătoare. Variola maimuței, o boală tropicală rară, răspândită de animalele sălbatice din Africa, a început să determine tot mai multe cazuri, inclusiv în alte țări din afara continentului.

abonare

Deși cazurile de COVID-19 sunt într-un declin la nivel global, există încă probele în anumite comunități (regiuni din America, Coreea de Nord) în care focarele de infecții cu SARS-CoV-2 sunt din ce în ce mai frecvente. Experiența COVID-19 a determinat Organizația Mondială a Sănătății să lucreze la un tratat internaționale pentru consolidarea mecanismelor de prevenție și control pentru pandemii.

Vaccinarea cu 3 doze, indiferent de combinația de vaccinuri ARNm folosită, oferă protecția optimă față de infecția COVID-19

O echipă de la Chinese University of Hong Kong (CUHK) a analizat săptămânal, începând cu luna martie 2022, 38 de baze de date COVID-19 ale Organizației Mondiale a Sănătății, care au inclus peste 100 milioane de participanți. Au fost analizate 7 tipuri de vaccinuri și 25 de scheme de administrare pentru a se detecta combinația care determină cel mai bun nivel de protecție. Rezultatele au fost publicate în BMJ.

O schemă de vaccinare cu 3 doze din vaccinurile de tip ARN mesager este cea mai eficientă în prevenția infecției COVID-19, indiferent dacă se folosește același tip de vaccin sau se optează pentru o schemă heterologă (doza a treia diferă de primele două doze). Administrarea a 3 doze din oricare vaccin de tip ARNm are cea mai mare eficacitate (96%) contra infecțiilor COVID-19, în forme medii și ușoare, dar și contra spitalizărilor (95%). Rezultatele se aplică pentru mai multe variante (Alpha, Delta, Omicron). De asemenea, o schemă cu 3 doze oferă un nivel bun de protecție și persoanelor imunocompromise.

European COVID-19 Scenario Hub, o nouă platformă pentru modelarea scenariilor de evoluție a pandemiei, pentru informarea timpurie a deciziilor de sănătate publică

Pe 30 mai 2022, Centrul European pentru Prevenția și Controlul Bolilor (ECDC) și Centrul pentru Modelarea Matematică a Bolilor Infecțioase din cadrul Școlii de Medicină Tropicală din Londra au dezvoltat un hub pentru realizarea de modele predictive care pot informa deciziile de sănătate publică cu privire la evoluția pandemiei COVID-19.

Sub numele de European COVID-19 Scenario Hub, platforma va fi actualizată periodic prin modelarea de scenarii pentru 30 țări europene și pentru Marea Britanie și Elveția. Fiecare scenariu va include mai multe variabile cu relevanță pentru politicile de sănătate (ex. parametri biologici de tipul scăderii răspunsului imun sau schimbarea comportamentelor contacților). Modelarea scenariilor combină cele mai bune dovezi epidemiologice disponibile, cu estimări realiste asupra unor elemente necunoscute care necesită soluții pentru a se crea posibile traiectorii pentru viitor. Comparând rezultatele obținute de diferite echipe de cercetare din regiunea europeană se pot obține informații care ar fi dificil de furnizat prin analize independente. Astfel, politicile de sănătate bazate pe dovezi pot fi adoptate precoce, pornind de la date transparente.

Persoanele vaccinate au un nivel crescut de protecție față de formele severe de COVID-19 timp de cel puțin 6 luni

Protecția față de infecția SARS-CoV-2 simptomatică începe să scadă după o lună de la vaccinare, însă răspunsurile imune față de formele severe rămân la valori ridicate pentru aproximativ 6 luni, conform unei celei mai mari metaanalize realizate până acum, în cadrul Penn State College of Medicine.

Au fost incluse 18 studii, care au inclus date de la peste 7 milioane de persoane, publicate în perioada decembrie 2019 – noiembrie 2021, înainte de apariția variantei Omicron. După vaccinarea cu schemă completă, imunitatea contra infecției COVID-19 scade de la 83% în prima lună la 22% după mai mult de 5 luni. Cu toate acestea, s-a înregistrat o eficacitate de 90% contra formelor severe de COVID-19 timp de 6 luni. Persoanele care au primit vaccinul ARNm Moderna au obținut cel mai înalt nivel de protecție, iar cei care au primit vaccinul Johnson&Johnson au prezentat o eficacitate de 74%.

Autorii atrag atenția asupra faptului că reducerea răspunsului imun față de SARS-CoV-2 depinde de mai mulți factori (tipul de vaccin, vârsta, tipul de variante circulante) și astfel sunt necesare studii pentru a înțelege durata protecției pentru diferite categorii de populație, inclusiv persoane cu comorbidități sau imunosupresie.

Persoanele care își pierd mirosul și gustul în urma infecției cu SARS-CoV-2, încadrate într-un fenotip asociat cu recuperare rapidă și status fizic mai bun

Un studiu aflat în curs de revizuire aduce noi argumente care susțin importanța monitorizării sindromice a infecției COVID19. Prin chestionare adresate pacienților spitalizați și celor din ambulator au fost analizate tipurile de simptome care apar în contextul infecției COVID-19. În cele două cohorte incluse în studiu, raportarea disfuncției olfactive a fost frecventă în faza acută a infecției și s-a asociat cu disfuncția gustativă. În cazul pacienților examinați în ambulator s-a identificat o categorie distinctă – predominant femei, de vârstă tânără, fără comorbidități cu disfuncții olfactive și gustative persistente (peste 90 de zile). Acest fenotip a fost caracterizat de o frecvență redusă a altor simptome precum fatigabilitatea sau manifestările neurocognitive și respiratorii. În ciuda pierderii gustului și mirosului, acest subset de pacienți au înregistrat o stare fizică și mentală bună, cu o calitate a vieții mai ridicată.

Fenotipul identificat în acest studiu poate să indice un mecanism diferit de recuperare în urma infecției COVID-19 și arată nevoia de studii suplimentare pentru a se înțelege heterogenitatea sechelelor și posibilele variante de personalizare a managementului clinic.