Esențial în sănătate publică. Femeile cu infecție HPV cu tulpini la risc înalt și sindrom metabolic au un risc de deces aproape triplu
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea bolilor transmisibile și netransmisibile care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Știrile săptămânii 4-10 martie 2024
Femeile cu infecție HPV cu tulpini la risc înalt și sindrom metabolic au un risc de deces aproape triplu
Femeile care suferă atât de sindrom metabolic, cât și de infecție cu tulpini HPV cu risc ridicat au rate de mortalitate de 2,6 ori mai mare decât cele fără aceste afecțiuni. Datele provin dintr-un studiu amplu, realizat în SUA, care a durat mai mult de un deceniu și a implicat peste 5.000 de participanți. Rezultatele subliniază importanța evaluării bolilor cronice asociate la persoanele cu infecții și cancere determinate de HPV.
Studiul, publicat în PLOS ONE, arată că peste un sfert dintre femeile cu sindrom metabolic au avut, de asemenea, tulpini HPV cu risc ridicat. Simpla prezență a HPV nu crește neapărat riscul de mortalitate, ci mai degrabă, persistența tulpinilor cu risc ridicat, combinată cu sindromul metabolic, prezintă un pericol semnificativ. Această distincție este importantă, având în vedere că HPV este cea mai comună infecție cu transmitere sexuală, adesea eliminată de corp fără consecințe pe termen lung, cu excepția cazului în care evoluează într-o infecție persistentă. Rezultatele indică, de asemenea, importanța menținerii unui stil de viață sănătos, participarea la screening-uri regulate pentru cancer și utilizarea vaccinărilor HPV.
Sindromul metabolic reprezintă un grup de afecțiuni metabolice concomitente, care amplifică riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet zaharat tip 2. Aceste afecțiuni includ hipertensiune arterială, hiperglicemia, obezitatea și dislipidemia. Mecanismele implicate în sindromului metabolic sunt complexe, implicând interacțiuni genetice, comportamentale și de mediu, cu rezistența la insulină identificată ca mecanism central. Rezistența la insulină determină ineficiența celulară în captarea glucozei sanguine, contribuind la hiperglicemie și predispoziția spre diabetul de tip 2.
10.000 de pași pe zi, cea mai mare reducere a riscului de boli cardiovasculare
Ținta de 10.000 de pași pe zi datează din 1964, când a fost folosită într-o campanie de promovare a Olimpiadei de Vară de la Tokyo. Un studiu recent confirmă beneficiile atingerii acestei ținte asupra sănătății cardiovasculare. Cu toate acestea, mai ales la persoanele sedentare, chiar și un număr mai mic de pași pe zi pot face diferența. La cei care realizează jumătate din pașii recomandați (aprox. 4500), s-a observat o reducere importantă a mortalității.
Utilizând date din UK Biobank de la participanți cu vârste între 40 și 69 de ani, studiul a avut ca scop stabilirea numărului optim de pași zilnici care ar putea atenua riscurile asociate stilului de viață sedentar. Participanții au purtat accelerometre pentru a măsura obiectiv activitatea fizică, asigurând astfel o evaluare precisă a numărului de pași și a timpului sedentar. Rezultatele sunt publicate în British Journal of Sports Medicine.
Studiul s-a desfășurat pe o perioadă de șapte ani, analizând date de la 72.174 de persoane. S-a identificat o corelație directă între comportamentul sedentar și riscurile mai mai mari pentru sănătate, cum ar fi fumatul, hipertensiunea și circumferința taliei mărită. Rezultatele indică numărul optim de pași zilnici pentru reducerea mortalității din orice cauză și a riscului de boli cardiovasculare. Astfel, se recomandă un interval de 9.000 până la 10.500 de pași, în funcție de particularitățile individuale.
Cercetarea subliniază rolul critic al activității fizice, arătând cum creșterea numărului zilnic de pași poate reduce semnificativ riscurile de deces și boală cardiovasculară, în special într-o eră marcată de comportament sedentar. Stabilind o relație de tip doză-răspuns între numărul de pași și impactul asupra sănătății, studiul oferă dovezi concrete pentru a susține inițiativele de sănătate publică menite să încurajeze stilul de viață activ.
Persoanele care dorm puțin au un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2, chiar dacă au o alimentație sănătoasă
Într-un studiu publicat în JAMA Network Open, a fost analizată relația dintre durata somnului, obiceiurile alimentare și probabilitatea de a dezvolta diabet de tip 2 (T2D). Datele au arătat că somnul insuficient și modelele alimentare nesănătoase contribuie semnificativ la riscul de T2D, subliniind nevoia de noi strategii de sănătate publică concentrate pe prevenirea diabetului.
Au fost utilizate date din UK Biobank, una dintre cele mai mari baze de date populaționale din lume, în care aproape jumătate de milion de participanți din Marea Britanie au fost testați genetic și au răspuns la întrebări legate de sănătate și stil de viață.
Pentru acest studiu au fost incluși aproape 250.000 de persoane, cu vârsta medie de 60 ani. Aceștia au fost grupați în funcție de durata somnului: de la somn normal (șapte până la opt ore) la somn extrem de scurt (trei până la patru ore). Alimentația a fost evaluată în funcție de consumul de carne roșie, legume, fructe și pește. Rezultatele au arătat că persoanele cu durate mai scurte ale somnului, în special cele care dormeau cinci ore sau mai puțin, aveau un risc semnificativ mai mare de a dezvolta T2D în comparație cu cei care dormeau normal. Persoanele cu o alimentație sănătoasă au un risc mai mic de a dezvolta diabet, însă dacă dorm mai puțin de șase ore pe zi, riscul rămâne ridicat. Astfel, alimentația nu poate compensa pentru lipsa de somn.
Somnul inadecvat poate afecta multiple procese din organism precum sensibilitatea la insulină la nivel celular, metabolismul energetic al mușchilor scheletici , poate crește activitatea în sistemul nervos simpatic și poate modifica microbiomul intestinal.
Cum apare trecerea de la sănătate la boală? Traiectoriile bolilor umane analizate, în premieră, de la naștere la moarte cu ajutorul inteligenței artificiale
Cercetătorii de la Complexity Science Hub și MedUni Viena au realizat un studiu în premieră, analizând evoluția stării de sănătate de la aproape nouă milioane de persoane din Austria pentru a identifica puncte critice de-a lungul vieții în care apar modificări în organism ce duc la diverse boli și care ar putea informa strategiile de depistare precoce și prevenție.
Această analiză extensivă, publicată în npj Digital Medicine, abordează provocarea în creștere a multimorbidității – apariția simultană a mai multor boli cronice – pe măsură ce populația globală îmbătrânește. Până în 2050, se așteaptă ca numărul persoanelor de peste 60 de ani să se fi dublat – ajungând la 2,1 miliarde.
S-au analizat aproximativ 44 de milioane de internări în spitale din Austria între 2003 și 2014, pe baza cărora s-au construit rețele multi-stratificate pentru a urmări 1,260 de traiectorii diferite ale bolii pe o perioadă de până la 70 de ani.
Această analiză de rețea a permis cercetătorilor să recunoască corelații între diferite boli în diferite grupe de vârstă – de exemplu, cât de des obezitatea, hipertensiunea arterială și diabetul apar împreună la persoanele în vârstă de 20-29 de ani și care boli urmează apoi cu un risc crescut în deceniile ulterioare ale vieții.
Astfel, au identificat 1.260 de traiectorii diferite ale bolii (618 la femei și 642 la bărbați) pe o perioadă de până la 70 de ani. În medie, una dintre aceste traiectorii ale bolii include nouă diagnostice diferite.
Cercetarea s-a concentrat în principal pe acele 70 de traiectorii în care pacienții au diagnostice similare la o vârstă mai tânără, dar care apoi se dezvoltă în traiectorii semnificativ diferite, cu modele diferite ale bolii. Dacă aceste traiectorii diferă semnificativ mai târziu în viață în ceea ce privește severitatea și spitalizările corespunzătoare necesare, în ciuda unei situații inițiale similare, acesta este un moment critic care joacă un rol important în prevenție.
Prin valorificarea datelor din lumea reală, această cercetare oferă profesioniștilor din domeniul sănătății instrumentele pentru a monitoriza bolile și a interveni cu decenii înainte ca acestea să conducă la complicații mai grave, având ca scop atenuarea poverii asupra sistemelor de sănătate și îmbunătățirea calității vieții pacienților.
Expunerea la microplasticul din mediu crește riscul de boli cardiovasculare
Într-un nou studiu publicat în NEJM, s-au identificat urme de microplastic și nanoplastic la peste jumătate din cazurile de plăci aterosclerotice carotidiene. La acești pacienți s-a observat un risc de 4,5 ori mai mare de evenimente adverse cardiovasculare.
Particulele de plastic din mediu pot fi inhalate sau introduse în organism prin alimente. Acestea conțin mii de aditivi chimici, dintre care mulți sunt toxici, incluzând carcinogeni, neurotoxice și perturbatori endocrini care afectează metabolismul lipidic și pot crește riscul de diabet, boli cardiovasculare și accident vascular cerebral.
Din cei 257 de pacienți care au urmat procedura de endarterectomie carotidiană (îndepărtarea plăcii de aterom din carotide), 58% aveau urme de microplastic sau nanoplastic la nivelul plăcii de aterom.
Acesta este primul studiu care arată că particulele de plastic sunt prezente în plăcile de aterom. Autorii au explicat că rezultatele demonstrează că expunerea la poluanți de tipul microplasticelor poate fi considerată un nou factor de risc pentru bolile cardiovasculare.
Citiți știrile esențiale pentru sănătatea publică din săptămânile anterioare.