Esențial în sănătate publică. Fumatul determină scăderea volumului creierului și crește riscul de demență

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor boli infecțioase emergente care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Știrile săptămânii 11 – 17 decembrie 2023:

„Long Flu”: efectele pe termen lung ale gripei pot fi similare sindromului long COVID

Există o tendință de a subestima efectele pe termen lung ale COVID-19 și gripei, tratându-le adesea ca pe niște boli acute, de scurtă durată. Studiile arată însă, că atât COVID-19, cât și gripa sezonieră pot duce la probleme serioase de sănătate pe termen lung.

Noi cercetări realizate la Washington University School of Medicine arată că pacienții spitalizați pentru infecții cauzate aceste virusuri se confruntă cu risc crescut de deces și complicații care pot afecta organismul în diferite moduri, în special după primele 30 de zile de la infecție. Studiul a fost publicat în Lancet Infectious Diseases.

S-au studiat dosarele pacienților din baza de date U.S. Department of Veterans Affairs, fiind analizate peste 80.000 de cazuri spitalizate pentru COVID-19 și peste 10.000 de pacienți internați pentru gripă.  Pacienții au fost urmăriți până la 18 luni după infecție, comparându-se riscurile de deces, internare în spital și afectare de organ.

Pacienții care au avut COVID-19 au prezentat un risc cu 50% mai mare de deces decât cei cu gripa sezonieră (opt decese în plus la fiecare 100 de persoane în grupul cu COVID-19 comparativ cu cei cu gripa).

Deși COVID-19 prezintă un risc mai mare de afectare severă de multiple organe și mortalitate mai ridicată decât gripa sezonieră, infecția cu oricare virus poartă un risc semnificativ de dizabilitate și boală. Concluzia studiului este că, pentru ambele boli, vaccinurile pot ajuta la prevenirea formelor severe și reducerea riscului de spitalizare și deces, subliniind necesitatea optimizării ratei de vaccinare, mai ales în rândul populațiilor vulnerabile.

Autorii studiului subliniază importanța schimbării percepției asupra riscului reprezentat de infecțiile virale, acestea având un impact dincolo de faza acută, contribuind semnificativ la povara bolilor cronice în populație.

Numărul de persoane supraponderale, în continuă creștere. Costurile sunt mai mari decât cele asociate cazurilor de obezitate

Deși obezitatea e asociată cu cele mai mari costuri individuale de îngrijire medicală, costurile agregate pentru societate sunt mai mari pentru populația supraponderală din cauza numărului mai mare al persoanelor afectate.

Un studiu publicat recent de Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU) evidențiază problema crescândă a obezității și a supraponderalității și prezintă o analiză economică a acestui fenomen. Din anii ‘80 se observă o creștere a  valorilor indicelui de masă corporală (IMC) în populație, ceea ce are implicații semnificative pentru costurile de îngrijire medicală și povara bolilor.

Surprinzător, studiul a relevat cum creșterea costurilor de îngrijire medicală este mai pronunțată la cei supraponderali (IMC între 25 și 30) decât la cei cu obezitate severă. Sunt necesare măsuri mai riguroase de sănătate publică pentru a aborda această problemă, asemănătoare strategiilor utilizate în campaniile anti-fumat.

Interzicerea publicității, taxarea și restricțiile de acces la alimentele nesănătoase ar putea fi eficiente în combaterea pandemiei de obezitate. Studiul solicită noi politici de sănătate pentru setarea unui cadru de implementare a acestor măsuri.

Fumatul conduce la scăderea volumului creierului și crește riscul de demență. Efectele sunt ireversibile

Un studiu publicat de Washington University School of Medicine arată că fumatul provoacă atrofia creierului. Deși renunțarea la fumat poate preveni pierderea ulterioară de țesut cerebral, efectele deja instalate sunt ireversibile. Aceasta este o formă de îmbătrânire prematură a creierului, accelerând pierderea naturală de volum care vine odată cu vârsta și crescând riscurile de declin cognitiv și boală Alzheimer.

S-au folosit date din UK Biobank, implicând peste 40.000 de participanți care au urmat examinări prin imagistică cerebrală. Analiza s-a concentrat pe volumul creierului, istoricul legat de fumat și factorii de risc genetic pentru fumat.

Rezultatele au arătat că relație dependentă de doză: cu cât cineva fumează mai mult, cu atât volumul creierului său tinde să fie mai mic. Mai mult decât atât, există o predispoziție genetică asociată cu comportamentele legate de consumul de tutun, precum și cu volumul cerebral.

O descoperire cheie a studiului este natura ireversibilă a micșorării creierului cauzată de fumat. Chiar și indivizii care renunțaseră la fumat cu ani în urmă au prezentat dimensiuni ale creierului permanent reduse în comparație cu non-fumătorii. Fumatul este un factor de risc modificabil, iar impactul asupra îmbătrânirii cerebrale ar trebui luat în considerare alături de efectele asupra sistemului respirator și cardiovascular.

SARS-CoV-2 poate persista în organismul uman în veziculele extracelulare. Cum se transmite de fapt infecția?

Înțelegerea comportamentului virusului SARS-CoV-2, a reactivării și recurențelor determinate de acesta, reprezintă încă o provocare pentru comunitatea științifică. Studiile indică posibilitatea ca virusul să persiste în diferite „rezervoare” în organism, ceea ce explică persistența și recurența infecției. Cercetările axate pe veziculele extracelulare, care sunt particule microscopice eliberate de celule, au arată că ARN-ul SARS-CoV-2 poate fi prezent în aceste vezicule chiar și la persoanele negative la testele prin metodele standard de RT-PCR. Prezența ARN-ului viral în veziculele extracelulare poate fi o sursă de infecții recurente și evidențiază o nouă cale de transmitere, deoarece veziculele infectate pot transmite virusul către celule neinfectate în laborator.

ARN-ul viral asociat veziculelor poate să determine inflamația persistentă și evoluția clinică la persoane cu rezultate negative la testările convenționale pentru SARS-CoV-2. Această descoperire, realizată de o echipă din India, oferă noi perspective asupra controlului infecției COVID-19. Metodele actuale de diagnostic, deși eficiente, au limitări, inclusiv rezultate fals negative. Detectarea ARN-ului SARS-CoV-2 în veziculele extracelulare ar putea informa strategiile de sănătate publică ajutând la identificarea cazurilor de infecție persistentă sau recurentă. În plus, detectarea ARN-ului viral în diverse fluide corporale, nu doar în probe respiratorii, deschide noi căi pentru a înțelege comportamentul virusului în afara tractului respirator și ar putea duce la noi intervenții terapeutice.

Administrarea terapiei antiretrovirale la nou născuții cu HIV, în primele 48 de ore de viață, ar putea elimina nevoia de administrare cronică a tratamentului

Un studiu recent publicat în Lancet HIV arată că mulți copii născuți cu HIV și tratați în primele 48 de ore de viață prezintă biomarkeri până la vârsta de doi ani, care i-ar putea încadra precoce în remisiune și ar elimina nevoia de administrare a terapiei ulterior. Scopul studiului a fost identificarea de strategii pentru reducerea dependenței de terapia antiretrovirală (ART) zilnică pentru controlul HIV, îmbunătățind astfel calitatea vieții acestor copii.

Protocolul studiului a inclus un regim ART cu trei medicamente inițiat în primele 48 de ore de viață, o abordare mult mai timpurie decât standardul de îngrijire unde tratamentul poate începe la 2-3 luni de vârstă. În SUA, acest tratament foarte timpuriu a devenit standardul pentru sugarii cu risc ridicat, bazat pe rezultatele preliminare ale studiului.

Administrarea precoce a tratamentului poate limita sau preveni formarea rezervoarelor virale, ceea ce ar crește timpul în care pacienții sunt în remisiune, fără să necesite tratament zilnic. Autorii au explicat că un alt avantaj al reducerii rezervoarelor virale este posibilitatea de administrare a unor tratamente noi cum ar fi vaccinurile terapeutice sau terapiile pe bază de anticorpi.