Esențial în sănătate publică: numărul infecțiilor severe cu Streptococ de grup A la copii, în creștere la nivel global
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.
Săptămâna 19 – 25 iunie 2023:
Expunerea la poluare crește cu 4 zile durata spitalizării la pacienții cu infecție COVID-19
„Reducerea poluării aerului ar trebui să se afle în centrul măsurilor preventive pentru pandemiile actuale și viitoare, precum și al unei strategii de combatere a epidemiilor de gripă sezonieră. Calitatea aerului ar crește rezistența în fața infecțiilor respiratorii, epidemiilor sezoniere și pandemiilor în viitor” – acestea sunt concluziile unor noi studii asupra efectelor poluării în contextul COVID-19.
Efectul poluării asupra timpului petrecut de pacienți în spital echivalează cu efectul îmbătrânirii cu zece ani, potrivit unui studiu realizat la Universitatea Hasselt din Belgia. Au fost analizate date de la 328 de pacienți spitalizați în perioada 2020-2021. Cei expuși la valori crescute de particule fine și dioxid de azot în săptămâna de dinainte de spitalizare au stat internați cu 4 zile mai mult.
În schimb, efectul reducerii expunerii la poluare a fost cu 40% până la 80% mai eficient în reducerea timpului petrecut de pacienți în spital decât unele dintre cele mai bune tratamente disponibile.
Un alt studiu, publicat în European Respiratory Journal, s-a bazat pe date de la 7 milioane de danezi, cu vârsta de 30 de ani sau mai mult, pentru a stabili impactul poluării aerului asupra COVID-19. Expunerea pe termen lung la poluare de niveluri peste cele admise în UE a crescut riscul de a contracta COVID-19, de a fi spitalizat, precum și mortalitatea.
CDC: La nivel global se observă o creștere a cazurilor de infecție severă cu Streptococ de grup A la copii
Streptococul de grup a este o bacterie frecventă în populație, care determină angina streptococică și scarlatină, dar și boli mai grave, cum este fasciita necrotizantă și sindromul de șoc toxic, în cazuri rare. În timpul pandemiei COVID-19, acestea au scăzut cu 25%, cu o incidență scăzută în populația pediatrică. În 2022, a început să se înregistreze o creștere a cazurilor de forme severe.
Conform noilor date CDC, în 2023 se observă un număr ridicat de infecții invazive cu Streptococ la nivel global. O explicație pentru aceste statistici poate fi legată și de epidemiile de infecții virale, însă în anumite zone, numărul bolnavilor de infecții cu Streptococ de grup A este în continuare ridicat, chiar și după reducerea cazurilor de gripă sau infecții cu virusul respirator sincițial.
Conform Organizației Mondiale a Sănătății, a fost raportată o creștere neobișnuită a acestor infecții și în Franța, Suedia, Olanda și Regatul Unit
Aplicațiile mobile pentru monitorizarea contacților nu este folosită la capacitatea maximă după pandemia COVID-19. Sunt necesare noi politici de sănătate
Conform unui studiu realizat la Mason’s College of Public Health, aplicațiile mobile pentru monitorizarea contacților nu au fost folosite la potențialul maxim în timpul pandemiei COVID-19, pentru că acoperirea populațională a fost redusă.
Aplicațiile digitale pentru monitorizarea contacților alertează utilizatorii când sunt la risc de a se expune la o boală infecțioasă. Scopul a fost facilitarea activității personalului de sănătate publică pentru realizarea anchetelor epidemiologice.
Rezultatele studiului arată că aceste aplicații au fost ineficiente în cele din urmă, din cauza unui număr foarte redus de utilizatori. Barierele în calea adopției au inclus problemele legate de securitate, lipsa de interes cu privire la aceste tehnologii, lipsa de acuratețe și lipsa de încredere cu privire la monitorizare, din partea guvernului. În SUA, puține persoane au folosit soluțiile digitale în ciuda investițiilor semnificative, ceea ce demonstrează că politicile de sănătate nu au fost bazate pe dovezi.
Autorii studiului au explicat că aplicațiile de monitorizare ar putea fi mai eficiente ca parte din răspunsul la amenințări de sănătate publică (epidemii, pandemii) dacă sunt folosite pe populații țintite cum ar fi campusurile universitare, companii, instituții sanitare etc. De asemenea, rezultatele acestei cercetări oferă o metodologie pentru evaluarea utilității aplicațiilor post-pandemie.
De ce virusurile supraviețuiesc mai puțin în locuri bine ventilate?
Ventilarea încăperilor este mai importantă decât se știa anterior pentru combaterea SARS-CoV-2, deoarece aerul cu o concentrație redusă de dioxid de carbon scade conținutul acid din atmosferă și accelerează dispariția particulelor infecțioase. Un nou studiu publicat în Journal of the Royal Society Interface arată mecanismele prin care virusurile își pierd capacitatea de transmitere interumană, în funcție de condițiile de mediu.
Cu ajutorul tehnologiei CELEBS (Controlled Electrodynamic Levitation and Extraction of Bioaerosols onto a Substrate) s-a testat supraviețuirea diferitelor variante SARS-CoV-2 în aerosolii expirați. Au fost evaluate condițiile de mediu precum temperatura, umiditatea, compoziția particulelor și prezența vaporilor acizi și influența asupra capacității infecțioase a particulelor.
Fiecare variantă SARS-CoV-2 are o anumită stabilitate în aerosoli, corelată cu sensibilitatea acestora la condiții de pH alcalin. PH-ul crescut al particulelor expirate este un factor cheie, care influențează pierderea capacității de infectare. Astfel, cu cât pH-ul mediului e mai puțin acid, cu atât virusul este distrus mai rapid.
Modificările microbiomului intestinal indică persoanele cu forme preclinice de boală Alzheimer
Compoziția bacteriilor intestinale la persoanele aflate în stadiul incipient al bolii Alzheimer, când apar modificările cerebrale, dar nu și simptomele cognitive, este semnificativ diferită de cea a persoanelor sănătoase. Astfel, analiza microbiomului ar putea reprezenta o cale de identificare a persoanelor cu un risc mai mare de a dezvolta demență, dar și în dezvoltarea de strategii preventive, prin care se modifică microbiomul intestinal pentru a preveni declinul cognitiv. Datele provin dintr-un studiu realizat la Washington University.
Ca parte a acestui studiu, participanții au oferit probe de scaun, sânge și lichid cefalorahidian, au ținut jurnale alimentare și au urmat scanări cerebrale PET și RMN.
Primele stadii ale bolii Alzheimer, când începe acumularea de beta amiloid și proteine tau în creier, fără a fi evidente semnele de neurodegenerare și declinul cognitiv, pot dura chiar și două decenii. Persoanele cu forme preclinice de Alzheimer au un profil diferit al mircobiomului intestinal față de persoanele sănătoase, deși au o alimentație similară. Iar aceste modificări se corelează cu nivelurilor proteinelor patologice cerebrale.
În continuare, va fi lansat un studiu de follow-up, pe o durată de 5 ani, pentru a se evalua dacă modificările microbiomului intestinal sunt o cauză sau o consecință a modificărilor cerebrale care apar în primele faze ale bolii Alzheimer.
