Esențial în sănătatea publică: infecțiile rezistente la antibiotice ar putea fi tratate cu noi specii de virusuri care atacă bacteriile

  • Esențial COVID-19



Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.

Accesează Esențial Covid-19 de săptămâna aceasta.

abonare

Știrile săptămânii 13-19 februarie 2023

Tratamentul personalizat al infecțiilor rezistente la antibiotice folosind noi specii de virusuri care atacă bacteriile

În timpul pandemiei Covid-19, din cauza restricțiilor impuse de autorități care limitau și accesul în laborator, o echipă de studenți de la Universitatea din Danemarca și-a desfășurat studiile în natură. Cu această ocazie au fost descoperite 5 noi tipuri de virusuri care erau până acum necunoscute lumii științifice. Doar pentru una din variantele virale a fost realizată secvențierea genomului, iar rezultatele au fost publicate în Microbiology Resource Announcements.

Fyn8 este numele atribuit bacteriofagului (un tip de virus care atacă bacterii) recent identificat, despre care s-a demonstrat că poate ataca și distruge Pseudomonas aeruginosa, o bacterie care se găsește în sol și apă, însă care a dezvoltat rezistență la antibiotice și reprezintă o problemă importantă de sănătate publică, fiind implicată în numeroase infecții nosocomiale.

Bacteriofagii au fost descoperiți la începutul secolului 20, când cercetătorii observau cum culturile bacteriene erau distruse de infecțiile virale. De-a lungul timpului însă, antibioticele au devenit principala soluție de tratament pentru infecțiile bacteriene datorită procesului mai simplu de obținere și utilizare. De asemenea, antibioticele au și spectru larg și pot combate mai multe tipuri de bacterii, în schimb fagii țintesc doar anumite specii de bacterii. Cu toate acestea, conform autorilor, în era medicinei de precizie, ideea de a utiliza bacteriofagi este atractivă – odată ce a fost identificată cauza infecției pentru fiecare pacient, poate fi aplicat un tratament bazat pe tipul precis de bacteriofag, mecanism care ar putea funcționa inclusiv la bacteriile rezistente.

Protecția imună dobândită prin infecția COVID-19, similară cu cea determinată de două doze de vaccin ARNm, însă riscurile depășesc beneficiile

La persoanele care au trecut prin infecție COVID-19 cel puțin o dată, riscul de spitalizare sau deces este cu 88% mai redus timp de 10 luni, comparativ cu cei care nu au trecut prin infecție. Pe 16 februarie a fost publicată în Lancet cea mai amplă analiză de până acum  asupra răspunsului imun obținut în urma bolii și duratei protecției față de diferite variante. În total au fost evaluate 65 de studii din 19 țări.

Infecțiile cu variantele care circulau înainte de Omicron s-au asociat cu o protecție mult mai redusă contra reinfectării cu Omicron BA.1 (36% la 10 luni de la infecție). Meta-analiza arată că durata protecției contra bolii simptomatice și formelor severe este cel puțin la fel de importantă precum cea determinată de două doză din vaccinurile mARN pentru variantele Alfa, Delta, Omicron BA.1.

Autorii atrag atenția însă asupra faptului că rezultatele nu contestă importanța vaccinării, care reprezintă în continuare cea mai sigură metodă de a obține protecția imună. Aceștia precizează că autoritățile ar trebui să ia în considerare atât imunitatea naturală, cât și cea obținută prin vaccinare pentru informarea politicilor de sănătate (stabilirea de recomandări pentru zonele cu transmitere ridicată, la locul de muncă, în mijloacele de transport, etc). Vaccinarea este în continuare extrem de importantă pentru toată lumea pentru a proteja populațiile la risc (persoanele vârstnice, cei cu comorbidități).

La un an de la infecția COVID-19, peste 50% dintre pacienți prezintă afectare persistentă de organ

Datele provin dintr-un studiu realizat de University College London și publicat în Journal of the Royal Society of Medicine. Au fost incluse inclus 536 de persoane cu vârsta medie de 45 de ani, pentru care au fost evaluate simptomele, dar și funcția mai multor organe și țesuturi la 6 luni și la 12 luni de la infecția COVID-19 acută.

Dispneea, disfuncțiile cognitive, calitatea vieții redusă au fost manifestări frecvent raportate la cele două borne de evaluare. Disfuncția de organ s-a menținut la 59% dintre persoanele urmărite la 1 an de la COVID-19, cu implicații asupra stării de sănătate pe termen lung, ceea ce sugerează nevoia unor măsuri sporite de prevenție COVID-19 și de îngrijiri integrate pentru cei cu long-COVID.

Un vechi sistem de apărare folosit de bacterii ar putea fi reprogramat la om pentru dezvoltarea de terapii revoluționare pe modelul „CRISPR”

Popularitatea câștigată de tehnologia de editare CRISPR în ultimul deceniu, culminând cu premiul Nobel pentru Chimie în 2020, s-a tradus și printr-un interes sporit în lumea științifică asupra înțelegerii mecanismelor implicate în răspunsurile imune întâlnite la microorganisme. Există asemănări între modul în care răspund celulele umane și bacteriile la agresiuni externe, cum ar fi infecțiile. Există tot mai multe dovezi care indică faptul că anumite componente ale sistemului imun uman ar putea avea originea în organisme de tipul bacteriilor, iar datorită proceselor evolutive complexe, mecanismele moleculare cum sunt cele pentru distrugerea virusurilor s-au perfecționat.

Un nou studiu publicat pe 8 februarie în Nature arată cum a evoluat înțelegerea unui sistem de enzime cunoscute de mult timp, ubiquitin transferazele, pe baza studierii unor simple bacterii. A fost analizată proteina cGAS, prezentă atât la om cât și la bacterii, importantă pentru protecția contra infecțiilor virale. Bacteriile își pot modifica proteinele cGAS prin intermediul ubiquitin-transferazelor, un set de enzime care la om sunt implicate în răspunsul imun. De asemenea, au fost identificate două proteine – Cap2 și Cap3, care activează/inhibă răspunsurile modulate de cGAS.

Rezultatele studiului sunt importante pentru că la fel cum mecanismul de apărare de la bacterii, CRISPR, a fost transformat într-un instrument revoluționar de editare genomică, la fel și sistemul ubiquitin transferazelor ar putea fi adaptat pentru a edita proteine implicate în diferite patologii umane (ex. artrita reumatoida, boala Parkinson, boala Crohn).

Vaccinarea scade riscul de a dezvolta diabet în urma infecției COVID-19, chiar și în contextul circulației variantelor mai puțin virulente

Studiile desfășurate în primele faze ale pandemiei COVID-19 arătau o creștere a cazurilor noi diagnosticate cu diabet și boli cardiometabolice, la persoanele care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, nu era clar dacă riscul s-a menținut și în contextul variantelor mai noi Omicron și dacă vaccinarea poate reduce acest risc.

Un nou studiu publicat în JAMA confirmă faptul că riscul de diabet de tip 2 după o infecție COVID-19 este semnificativ și s-a menținut și în perioada circulației Omicron. Autorii au menționat că riscul cardiometabolic este o problemă reală după infecția COVID-19 și sugerează nevoia de măsuri suplimentare pentru prevenția infecției, precum și o atenție sporită în evaluarea sănătății cardiovasculare după COVID-19.

Au fost analizate date de la peste 23.000 de pacienți tratați pentru cel puțin o infecție COVID-19 în perioada martie 2020 – iunie 2022. Riscul de a dezvolta diabet, hipertensiune arterială și hiperlipidemie a fost mult mai mare în primele 90 de zile după infecție comparativ cu 90 de zile anterior infectării. Acest risc a fost mai mare la persoanele nevaccinate. Mecanismele care pot explica acest fenomen țin de inflamația persistentă care contribuie la rezistența la insulină.

Esențial Covid-19 și alte amenințări de sănătate publică