Esențial în sănătate publică: cele mai importante noutăți de la Congresul European de Microbiologie și Boli Infecțioase
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial COVID-19 și alte amenințări de sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează Esențial în sănătate publică de săptămâna aceasta.
Săptămâna 17 – 23 aprilie 2023
Peste 1 milion de vieți salvate în Europa de vaccinurile împotriva COVID-19 de la sfârșitul anului 2020 până în prezent
Vaccinarea împotriva COVID-19 a salvat cel puțin 1.004.927 de vieți, în Europa, între decembrie 2020 și martie 2023, potrivit unui studiu prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase (ECCMID) 2023, desfășurat în Copenhaga.
Pentru realizarea studiului s-au analizat datele raportate săptămânal cu privire la decesele cauzate de COVID-19 și numărul de doze de vaccinuri utilizate în 26 de țări din regiunea Europeană OMS pentru a calcula numărul de vieți salvate în funcție de doza de vaccin, perioada de circulație a variantelor virale, grupa de vârstă (25-49 de ani, între 50 și 59 de ani și 60 de ani sau mai mult) și țara.
96% din cazurile salvate erau persoane cu vârste de cel puțin 60 ani. În această categorie de vârstă, prima doză de vaccin a fost asociată cu salvarea celor mai multe vieți (64%). În general, pentru toate grupele de vârstă și indiferent de țară, vaccinurile au contribuit la salvarea celor mai multe vieți în perioada de circulație a Omicron (peste 500.000 de decese prevenite).
Cu toate acestea, multe persoane din grupurile vulnerabile din regiunea europeană a OMS rămân încă nevaccinate sau vaccinate parțial. Noul studiu este un argument în plus pentru prioritizarea vaccinării persoanelor care sunt eligibile și fac parte din categoriile vulnerabile.
Secvențierea metagenomică permite detectarea infecțiilor din sânge cu precizie, în doar 6 ore
Deciziile cu privire la modul de tratare a rezistenței antimicrobiene pot fi luate mult mai rapid cu secvențierea metagenomică decât prin teste convenționale de laborator. Un nou studiu prezentat în cadrul Congresului European anual de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase arată că prin secvențiere metagenomică se obțin rezultate precise în doar șase ore.
Metoda actuală utilizată pentru a identifica un agent patogen implică două teste de cultură și sensibilitate care durează 1 până la 3 zile. Acestea presupun mai întâi izolarea și identificarea agentului patogen și apoi efectuarea testelor de susceptibilitate antimicrobiană pentru a selectarea antibioticelor la care va răspunde. În schimb, prin secvențiere metagenomică e analizat tot materialul genetic, inclusiv agenții patogeni infecțioși dintr-o probă, simultan, astfel încât timpul petrecut pentru efectuarea testelor, așteptarea rezultatelor și efectuarea de teste suplimentare, ar putea fi mult redus. În noul studiu s-a demonstrat că această abordare permite identificarea tratamentului eficient cu 18 până la 42 de ore mai devreme decât ar fi posibil folosind tehnici standard de cultură.
Secvențierea metagenomică a permis identificarea a 99% din agenții patogeni, inclusiv infecțiile polimicrobiene și contaminanții, precum și să dea rezultate negative în 100% din probele negative ale culturii. În unele cazuri, secvențierea a detectat cauze probabile ale unor infecții omise prin culturile de rutină, iar în alte cazuri a identificat specii microbiene pentru care nu s-ar fi putut determina un rezultat concludent prin metodele clasice. Secvențierea ar putea fi, de asemenea, utilizată pentru a detecta rezistența la antibiotice în cazul a celor mai frecvente zece cauze de infecție.
Detectarea infecțiilor cu HIV și virusurile hepatitice B și C, prin testarea unei singure probe de sânge colectată din deget
Nu toate persoanele care primesc același tip de vaccin obțin un nivel identic de protecție. Un motiv poate fi legat de particularitățile microbiomului intestinal. Microorganismele din tractul digestiv care degradează fucoza (o monozaharidă) pot induce și un răspuns redus al celulelor T la vaccinul Pfizer mRNA BNT162b2, conform unui studiu publicat recent în Communications Biology.
În cadrul studiului s-au aplicat analize multiomice ale probelor de sânge și scaun de la 96 de persoane sănătoase. Au fost colectate probe de sânge în mai multe momente în timp, analizând răspunsurile de bază înainte de vaccinare și răspunsurile imune înnăscute în a doua zi după prima și a doua doză de vaccin și, de asemenea, în ziua a opta după a doua doză.
Vaccinul induce o creștere semnificativă a expresiei genelor legate de imunitatea înnăscută la o zi după prima doză și la una până la șapte zile după a doua doză. Rezultatele au arătat că răspunsurile imune adaptive induse de vaccin au fost asociate cu parametri microbieni imuni și intestinali specifici. Expresia genelor AP-1 FOS, FOSB și ATF3 și calea de degradare a fucozei au fost ambele invers corelate cu răspunsurile celulelor T induse de vaccin.
Bacteriile intestinale pot influența gradul de imunitate conferit de vaccinul anti-COVID-19
Un test care folosește o singură picătură de sânge prelevat din deget, fără necesitatea puncției venoase (DBS – dry blood spot test), pentru a detecta HIV, hepatita B și hepatita C, a fost validat și este acum utilizat în unele zone cu risc ridicat din Danemarca, conform unui studiu prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase din acest an.
Testul poate detecta încărcături virale scăzute pentru toate cele trei virusuri dintr-o singură picătură de sânge și se poate face cu ajutorul echipelor spitalicești existente.
Această metodă este utilă în special în anumite situații, cum ar fi adăposturile pentru oamenii străzii, centrele de reabilitare pentru consumul de droguri și închisorile, unde acele ar putea fi utilizate în mod abuziv și poate fi dificil ca oamenii să fie convinși să facă un test invaziv. De asemenea, testul ar fi util și în regiuni subdezvoltate unde există riscul de alterare a probelor de sânge din cauza limitărilor cu privire la transport și stocare. Testele de sânge standard trebuie analizate în decurs de 6 ore dacă se păstrează la temperatura camerei însă testele DBS pot fi stocare și până la 9 luni la temperatura camerei și trimise într-un laborator echipat corespunzător pentru testare.
Eliminarea infecților HIV și a celor cu virusuri hepatitice B și C până în 2030 este un țel stabilit de Organizația Mondială a Sănătății. Una din două persoane care trăiesc în prezent cu HIV este diagnosticată târziu în cursul infecției, iar o proporție și mai mare dintre cei aproximativ 6 milioane de europeni care trăiesc cu hepatită cronică B sau C nu sunt știu că sunt infectați. În acest context, sunt necesare noi abordări în ceea ce privește asigurarea accesului la testare pentru detectarea precoce a cazurilor și introducerea tratamentelor care pot reduce morbiditatea și mortalitatea.
Riscul de infarct miocardic, de 6 ori mai mare în urma infecției gripale
Persoanele diagnosticate cu gripă sunt de șase ori mai susceptibile în a dezvolta un infarct miocardic în prima săptămână în care au fost testate pozitiv pentru virusul gripal decât în anul anterior sau în anul următor, conform unui studiu prezentat la Congresul European de Microbiologie Clinică și Boli Infecțioase desfășurat la Copenhaga în aprilie 2023.
Virusul gripal determină un status protrombotic, fenomen care, alături de inflamația determinată de răspunsul imun poate destabiliza plăcile de aterom de la nivel arterial. Noile date validează un studiu canadian, realizat în 2018 care arăta impactul infecției virale la persoanele spitalizate pentru infarct miocardic, însă oferă date cu o semnificație statistică mai importantă, fiind incluse date de mortalitatea de la o populație mai mare.
Au fost analizate date de la 16 laboratoare din Olanda (reprezentând 40% din populație), alături de date legate de mortalitate și spitalizare. Rezultatele reprezintă argumente solide că gripa nu este întotdeauna o infecție cu o durată scurtă și fără consecințe pe termen lung, dar și asupra importanței vaccinării.
