#EsențialSănătatePublică. Poluarea atmosferică, implicată în dezvoltarea rezistenței la antibiotice
Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei COVID-19, dar și al altor patogeni care amenință sănătatea la nivel local și internațional.
Accesează pagina Esențial în sănătate publică.
Știrile săptămânii 14-20 august 2023:
Poluarea atmosferică, implicată în dezvoltarea rezistenței la antibiotice
Un studiu care a inclus date din peste 100 de țări, pe o perioadă de 20 de ani, arată că rezistența la antibiotice poate fi explicată și prin creșterea poluării atmosferice. Datele sunt publicate în Lancet Planetary Health.
Particulele PM2.5 ar putea conține bacterii cu gene de rezistență, care ajung în diferite medii și sunt direct inhalate de oameni. Sursele acestor particule sunt spitalele, fermele și centrele de epurare a apelor care emit și răspândesc particulele cu bacterii în aer. Rezistența la antibiotice crește odată cu nivelurile PM2.5. Fiecare creștere de 10% a poluării atmosferice se asociază cu o creștere de 1,1% a rezistenței la antimicrobiene.
7,3 miliarde de oameni sunt expuși direct la niveluri considerate nesigure ale PM2.5, iar 80% dintre aceștia locuiesc în țări cu venituri mici și mijlocii. Rezultatele arată că prin controlul poluării atmosferice se poate reduce mortalitatea cauzată de rezistența la antibiotice și costurile derivate din această problemă de sănătate publică.
Paleoproteomica: anticorpii conservați în dinții umani din Evul Mediu sunt încă funcționali și pot arăta cum au evoluat bolile infecțioase și cele imune la om
Rămășițele arheologice pot conserva proteine pentru perioade îndelungate, ceea ce reprezintă o oportunitate pentru re-evaluarea unor evenimente de-a lungul istoriei. Într-un studiu realizat de Universitatea din Nottinhgham s-au recuperat de proteine funcționale din țesut dentar, de la oamenii din Evul Mediu, ceea ce oferă date cheie despre istoria bolilor infecțioase. Anticorpii păstrați timp de 800 de ani erau încă stabili și aveau capacitatea de a recunoaște proteine microbiene.
Studiul proteinelor antice, numit și paleoproteomică, elucidează modul în care s-a dezvoltat sistemul imun de-a lungul timpului. Anumite proteine sunt extrem de stabile și pot fi identificate după milioane de ani în țesuturi mineralizate, acestea rezistând mult mai bine în anumite medii decât ADN-ul, care poate fi mai ușor degradat. Până acum s-a demonstrat că proteine structurale de tipul colagenului și keratinei sunt stabile și pot fi identificate în probe antice, însă în cazul anticorpilor rezultatele sunt mult mai importante. Anticorpii purificați din probe de acum 800 de ani încă pot recunoaște virusuri (ex. virusul Epstein Barr) și bacterii. Mai mult decât atât, în acest studiu s-au obținut și dovezi că oasele de mamut de aprox. 40.000 de ani conservă anticorpi stabili.
Anticorpii „antici” ar putea reprezenta o formă de memorie moleculară a statusului imun al unei persoane la momentul morții iar aceste date ar putea fi descifrate prin metode moleculare moderne. Astfel, se pot face asocieri între factorii imun care țin de gazdă și tipurile de microorganisme care circulau în diferite perioade istorice. Prin această documentare a istoriei naturale a sănătății și patologiilor umane se vor obține informații relevante atât pentru domeniul bolilor infecțioase cât și asupra unor afecțiuni care încă nu sunt complet elucidate cum sunt bolile autoimune.
Vaccinarea de rutină reduce riscul de boală Alzheimer la persoanele de peste 65 de ani
În perioada copilăriei sunt administrate de rutină vaccinurile care protejează de tetanus, difterie, tuse convulsivă și infecții pneumococice. Un studiu realizat la Universitatea Texas a comparat riscul de apariție a bolii Alzheimer la adulții cu istoric de vaccinare și la cei fără. Vaccinarea nu protejează doar împotriva bolilor infecțioase ci și reduce riscul de boală Alzheimer
Echipa de la Universitatea Texas a realizat inițial un studiu în care s-a demonstrat că persoanele care au primit cel puțin un vaccin antigripal au avut un risc cu până la 40% mai mic de a dezvolta boala Alzheimer. În noua cercetare, s-a evaluat dacă aceste rezultate sunt specifice pentru vaccinul gripal sau dacă observația e valabilă și pentru alte tipuri de vaccinuri. S-a obținut o asociere semnificativă statistic între reducerea riscului de Alzheimer după administrarea vaccinurilor de rutină la adulți:
- 30% la cei care au primit vaccinul antitetanos și antidifteric
- 25% în cazul vaccinării contra herpes zoster
- 27% în cazul vaccinării antipneumococice
Autorii au emis câteva ipoteze care ar putea explica aceste rezultate. Vaccinare ar putea modifica răspunsul sistemului imun, ceea ce ar determina reducerea acumulării de proteine patologice precum și un efect protector asupra țesutului nervos. De asemenea, vaccinurile protejează împotriva anumitor infecții despre care se știe că pot contribui la neuroinflamație.
Formele severe de COVID-19, asociate modificări epigenetice pe termen lung și afectarea sistemului imun înnăscut
Un studiu realizat de National Institutes of Health, din Statele Unite, arată că modificările sistemului imun înnăscut observat la cei care au făcut forme severe de COVID-19 ar putea explica afectarea de organe și țesuturi diferite în urma infecției. Sars-CoV-2 determină modificări în expresia genică ce stimulează producția de citokine cu rol inflamator. Rezultatele sunt publicate în Cell.
Au fost incluse 38 de persoane care s-au recuperat în urma unei forme severe de infecție cu SARS-CoV-2 și 19 persoane sănătoase. Pentru aceștia s-a realizat evaluarea celulelor imune și a moleculelor asociate, din probe de sânge. De asemenea, s-a dezvoltat și o nouă metodă de colectare și caracterizare a unor celule stem rare din sânge, pentru a se elimina nevoia de a le preleva din măduva osoasă. În aceste celule stem existau modificări la nivelul genelor reglatoare, care au condus la o expresie crescută a monocitelor, celule imune care eliberează molecule pro-inflamatorii (ex. IL-6).
Ulterior, pe modele animale și pe subiecți umani s-a testat eficacitatea injectării de anticorpi în fazele incipiente de boală și s-a observat că aceștia au împiedicat legarea IL-6 de celule. La cei care au primit tratamentul, s-a observat lipsa modificărilor expresiei genice la nivelul celulelor stem precum și o reducere a producției de monocite si citokine cu rol în inflamație
Moderna a actualizat vaccinul COVID-19 contra variantelor EG.5 și FL.1.5.1, pentru sezonul de toamnă
Vaccinul ARNm actualizat contra variantelor Eris (EG.5) și Fornax (FL.1.5.1) determină un titru semnificativ de anticorpi neutralizanți și este eficient pentru campaniile de vaccinare care vor debuta în toamnă. Moderna a anunțat pe 19 august date preliminare din studiul clinic în care este evaluat vaccinul actualizat pentru COVID-19 și au fost depuse deja cererile pentru autorizarea vaccinului, către FDA și EMA.
EG.5, care provine din linia XBB a SARS-CoV-2, a devenit varianta dominantă în această vară și a fost încadrată de Organizația Mondială a Sănătății ca variantă de îngrijorare. Aceasta nu determină forme mai severe de boală sau creșterea spitalizărilor, însă conform CDC, s-a înregistrat deja o creștere cu 20% a cazurilor de infecții în ultimele două săptămâni
Și Pfizer testează în prezent vaccinul monovalent actualizat pentru XBB.1.5, care s-a dovedit deja eficace în neutralizarea noilor variante omicron.