Standardele anterioare de îngrijire și urmărire pe termen lung a cancerului nu mai satisfac nevoile actuale, deoarece progresele înregistrate în ceea ce privește screeningul, diagnosticul precoce și tratamentul cancerului au făcut ca mai mult de jumătate dintre pacienții oncologici din Europa să supraviețuiască mult peste cinci ani de la momentul diagnosticării. Combaterea cancerului ar trebui să fie urmată de revenirea pacienților la viața normală, însă efectele secundare, care persistă uneori după încheierea tratamentului, pot împiedica acest proces.
Un studiu prezentat la Congresul Societății Europene de Oncologie Medicală – ESMO 2021 a arătat că o proporție semnificativă de supraviețuitori continuă să manifeste simptome care le afectează calitatea vieții timp de câțiva ani de la remisia cancerului. Și nu doar efectele secundare persistă – pacienții au raportat de asemenea și nemulțumire față de asistența primită, ceea ce confirmă necesitatea unor noi abordări în privința supraviețuitorilor cancerului.
Unul dintre cele mai frecvente simptome cu care se confruntă atât pacienții, cât și supraviețuitorii, este fatigabilitatea determinată de cancer – o senzație persistentă de epuizare care nu este atenuată de somn sau odihnă și care interferează semnificativ cu activitățile obișnuite ale persoanei.
Studiul a evaluat inițial tiparele, severitatea și managementul fatigabilității asociate cancerului la 2.508 pacienți cu 15 tipuri diferite de cancer la doi ani după diagnosticarea bolii. Într-un sondaj cu privire la 36 de potențiale probleme pe termen lung, finalizat de participanți la aproximativ patru ani de la diagnosticare:
- 38,5% dintre supraviețuitori au continuat să raporteze oboseală la activități moderate sau severe;
- În plus față de fatigabilitate, mai mult de 40% dintre pacienți au raportat că au fost cel puțin moderat împovărați de pierderea capacității fizice (40,7%);
- Peste o treime au raportat probleme cu somnul (36,6%), probleme sexuale (35,4%), dureri articulare (33,4%) și anxietate (33,2%).
Deși există recomandări cu privire la gestionarea efectelor secundare inclusiv în ghidurile ESMO pentru diagnosticul și tratamentul cancerului, punerea lor în aplicare încă lipsește. Aproximativ una din trei persoane care a raportat oboseala ca efect secundar în studiu a evaluat sprijinul oferit pentru oboseală ca fiind slab.
„În ciuda creșterii gradului de conștientizare a eficienței măsurilor de atenuare, cum ar fi exercițiile fizice pentru a reduce oboseala, pacienții sunt încă prea des lăsați singuri să caute ajutor pentru simptome care nu pot fi tratate direct cu medicamente așa cum se întâmplă în cazul durerii, pentru care satisfacția privind sprijinul primit a fost mare în studiu” – Dr. Martina Schmidt de la Centrul German de Cercetare a Cancerului (DKFZ) din Heidelberg, Germania.
Rezultatele studiului subliniază nevoia ca îngrijirea oferită în perioada de urmărire să se concentreze pe efectele pe termen lung, nu doar asupra efectelor secundare imediate ale tratamentului și asupra detectării metastazelor sau recurenței bolii. Este necesar un screening sistematic pentru simptomele suplimentare care pot afecta viața pacienților după ce au câștigat lupta cu boala. „Primul pas constă în a ne asigura că pacienții sunt mai bine informați cu privire la aceste probleme potențiale în timp, să știe că este posibil să apară efecte pe termen lung precum fatigabilitatea asociată cancerului și că nu ar trebui să aștepte ca simptomele să dispară singure”.
Citește și:
- ESMO lansează Fundația Internațională pentru Cancer cu scopul de a facilita accesul echitabil la îngrijiri oncologice la nivel mondial
- #ESMO21. Imunoterapia cu pembrolizumab prelungește supraviețuirea fără recidivă în stadiile IIB și IIC de melanom
- „Time to act” în România. Dr. Marius Geantă: trebuie să facem din inovația în oncologie o realitate – în același timp, la același moment, pentru toți pacienții din Uniunea Europeană