ESMO lansează Fundația Internațională pentru Cancer cu scopul de a facilita accesul echitabil la îngrijiri oncologice la nivel mondial




ESMO a anunțat lansarea Fundației Internaționale pentru Cancer (ICF) în cadrul conferinței de presă de deschidere a celei de-a doua ediții desfășurate în format digital a Congresului ESMO 2021. Fundația și-a asumat misiunea de a sprijini activitățile care îmbunătățesc prevenirea, diagnosticarea și tratamentul cancerului în toate țările în care acest lucru este necesar, asigurându-se că cel mai bun tratament este disponibil pentru fiecare pacient bolnav de cancer la nivel mondial, cu scopul de a salva vieți.

„Imunoterapia dovedește că funcționează în tot mai multe boli, iar la orizont în domeniul oncologiei de precizie sunt din ce în ce mai multe medicamente noi. Însă ca organizație internațională, trebuie să fim realiști cu privire la cât de accesibile sunt aceste descoperiri la nivel global. Chiar dacă am oferi în permanență educație membrilor noștri pentru a fi în fruntea cercetării și tratamentului cancerului, am lăsa în continuare unii pacienți la marginea drumului”, a declarat președintele ESMO, Solange Peters, precizând că noua fundație va oferi sprijin practic pentru formarea oncologilor, precum și sprijin financiar pentru burse, proiecte de cercetare specifice fiecărei țări, resurse pentru pacienți, campanii de prevenire și educație publică despre cancer în regiunile cu resurse reduse.

Pandemia COVID-19 a avut un impact semnificativ asupra oamenilor și sistemelor de sănătate, dar și asupra cercetării cancerului. „În acest an, însă, am observat un accent mult mai mare asupra cercetărilor oncologice”, a spus Dr. Antonio Passaro. „În plus față de cercetare, pandemia a perturbat, de asemenea, strategiile de tratament aflate în vigoare pentru pacienții noștri. Și în acest domeniu, noile date arată că comunitatea oncologică a lucrat și continuă să lucreze în direcția corectă pentru a proteja pacienții cu cancer în timpul acestei crizei sanitare.”

abonare

Un studiu prezentat în cadrul ediției actuale a congresului ESMO a explorat prevalența efectelor pe termen lung ale COVID-19 asupra pacienților cu cancer care au supraviețuit infecției, precum și impactul asupra mijloacelor de reluare a tratamentului după recuperarea post-COVID-19. Datele au fost colectate din registrul OnCOVID compus din 2.795 de pacienți din 35 de instituții europene în perioada februarie 2020 – februarie 2021. Rezultatele au arătat că cel puțin 15% dintre pacienții cu cancer care au supraviețuit unei infecții cu SARS-CoV-2 au prezentat sechele simptomatice după vindecare, cele mai frecvente fiind simptomele respiratorii (50%), cum ar fi dispneea sau tusea cronică, precum și fatigabilitatea cronică (41%). Bărbații au fost semnificativ mai afectați decât femeile de efectele pe termen lung, precum și persoanele cu vârsta peste 65 de ani, cele cu două sau mai multe comorbidități și cele cu antecedente de fumat.

„Faptul că pacienții cu cancer care au suferit cel mai frecvent sechele au fost cei care au supraviețuit unor forme severe ale bolii ne ajută să ne imaginăm efectele benefice pe care campaniile de vaccinare anti-COVID-19 le vor avea asupra acestei populații”, a declarat autorul studiului, Dr. Alessio Cortellini, Spitalul Hammersmith și Imperial College London, Marea Britanie.

Din 473 de pacienți care urmau tratament oncologic sistemic în timpul diagnosticării cu COVID-19, 13,1% au întrerupt definitiv tratamentul oncologic iar 15,8% au primit ajustări ale tratamentului oncologic. Întreruperile s-au datorat agravării stării de sănătate, progresiei bolii sau disfuncției reziduale a organelor. Ajustările tratamentului oncologic sistemic s-a efectuat pentru evitarea prezenței la spital (40%), prevenirea imunosupresiei sau din cauza evenimentelor adverse. Întreruperea permanentă a tratamentului s-a asociat cu un risc crescut de deces, în timp ce ajustările tratamentului anticancerigen nu au avut efect negativ asupra supraviețuirii.

„Aceste date confirmă necesitatea de a continua să acordăm prioritate pacienților cu cancer. Pe fondul eforturilor învestite de sistemele de sănătate în lupta împotriva pandemiei, este extrem de important să nu neglijăm să studiem și să înțelegem curbele de incidență și mortalitate prin cancer pentru a planifica politici de sănătate adecvate viitorului” – Dr. Passaro

Acestea au fost descrise într-un alt studiu, care a folosit cele mai recente estimări ale poverii cancerului în țările UE și EFTA, împreună cu cele mai recente proiecții ale cifrelor populației publicate de Eurostat pentru deceniile următoare pentru a prezice incidența cancerului pe termen lung și mortalitatea în Europa în funcție de vârstă, sex, țară și localizarea cancerului. A fost evaluat modul în care variațiile demografice asupra fertilității, mortalității și migrației ar avea un impact asupra piramidei de vârstă a populației în timp și cum, la rândul său, aceasta ar afecta numărul viitoarelor cazuri de cancer în anul 2040.

Rezultatele au arătat că, până în anul 2040, numărul de noi cazuri de cancer ar putea crește cu mai mult de o cincime (21%) ajungând la 3,4 milioane, iar decesele cauzate de cancer vor ajunge la 1,7 milioane în același an, în creștere de la 1,3 milioane în 2020. Modelele de analiză au estimat o variabilitate mare în funcție diferitele localizări ale cancerului, variind de la o scădere de 5,2% pentru cancerul testicular, la o creștere de 35,2% pentru mezoteliom la bărbați.

„Rezultatele obținute permit comparații internaționale, evidențiind diferențele și identificând acțiuni posibile pentru a atenua inegalitățile dintre și în interiorul țărilor. Prima și cea mai ușoară modalitate de a reduce viitoarea povară a cancerului în Europa este prevenția. Vestea bună este că aproape 40% din tipurile de cancer pot fi prevenite prin reducerea expunerii oamenilor la riscurile asociate mediului și stilului de viață, care sunt, de asemenea, legate de dezvoltarea socială și economică”, a declarat autorul studiului, Dr. Manola Bettio, Comisia Europeană, Join Research Centre, Italia.

Citește și: