„Time to act” în România. Dr. Marius Geantă: trebuie să facem din inovația în oncologie o realitate – în același timp, la același moment, pentru toți pacienții din Uniunea Europeană

  • Oncologie



Campania „Time to Act”, coordonată la nivel european de ECO (European Cancer Organization), a fost lansată pe 9 septembrie în România, în cadrul unui eveniment virtual. Au participat reprezentanți ai autorităților de la nivel național și european, reprezentanți ai societății civile, pacienților, dar și industriei. Campania reprezintă un semnal de alarmă pentru povara cancerului asupra sănătății publice – povară care a existat și înainte de pandemia Covid-19 și care s-a agravat ca urmare a întârzierilor în screening, diagnostic și tratatament impuse de transmiterea SARS-CoV-2.

Contextul european și național în ceea ce privește cancerul este fără precedent – pe de o parte, Planul european de control al cancerului (BECA) și inițiativele conexe, iar pe de altă parte, Planul național. În plus la acest context favorabil se adaugă lecțiile și mobilizarea datorate pandemiei – deși sănătatea este un domeniu lăsat la competența statelor membre, UE a demonstrat prin achiziția comună de vaccinuri contra Covid-19 că se poate și altfel cu motivația potrivită. Ca urmare, poziția UE în domeniul sănătății s-a schimbat.

abonare

Abordarea centralizată a permis ca toți cetățenii europeni să aibă acces în mod echitabil și egal la inovația reprezentată de noile tipuri de vaccinuri. Aceasta ar putea fi ținta și în cazul cancerului, conform Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, membru în Comitetul de conducere al Rețelei de inegalități a ECO. Perspectiva sa a fost prezentată în cadrul sesiunii „Pacienții în centrul îngrijirilor oncologice – de la prevenție până la accesul la inovație”:

„Inegalitățile la nivelul UE sunt motivul pentru care m-am alăturat anul trecut ECO și este tema pe care am abordat-o și în acțiunile pentru Planul European de Cancer. M-am bucurat să văd că în BECA se vorbește despre centrarea eforturilor nu doar pe pacienți, ci, în general, pe cetățeni. În același timp, pentru a putea să implementăm aceste lucruri, trebuie să centrăm eforturile pe sistemele de sănătate, fiecare stat membru își face propria politică de sănătate.

Marea oportunitate pe care o avem este că tema cancerului se află pe agenda europeană. Inovațiile apărute în contextul pandemiei au arătat cât de mult ar trebui să conteze de fapt la nivelul societății, iar modul în care inovațiile – mă refer acum la vaccinul anti-Covid19au fost implementate în UE ne-a arătat că pot să existe și alte modele pentru a face din inovațiile în oncologie, o realitate în același timp, la același moment, pentru toți pacienții din Uniunea Europeană.

Dacă ne uităm la inovațiile în materie de secvențiere Sars-Cov-2, unde Uniunea Europeană nu a avut un rol atât de proeminent cum a avut în cazul vaccinului, vom constata că de fapt aceste inegalități se măresc între statele membre.

În domeniul oncologiei, inegalitățile sunt evidente și nu mai trebuie să le explic. Voi pleca doar de la ideea că am ajuns în acest punct pentru că de-a lungul timpului am continuat să facem lucrurile în același mod și, implicit, dacă vom continua la fel, în cel mai bun scenariu, inegalitățile se vor menține. Deși la cât de mare este valul inovațiilor, posibilitatea ca inegalitățile să crească este din ce în ce mai mare.

În urmă cu un an, am publicat un document care a ajuns și în atenția Comisiei Europene. M-am bucurat să văd că ideea de a face din inovație un factor de coeziune în Planul de cancer UE, prin care pot fi adresate inegalitățile, a fost preluată.

Sunt 5 puncte de menționat:

  • Lupta împotriva cancerului trebuie dusă de toți actorii care au ceva de spus în domeniul cancerului, fie că sunt autorități publice, private sau zona neguvernamentală;
  • Finanțarea nu este o problemă, dar trebuie să știm cum să cheltuim acei bani, trebuie să existe sisteme de control al calității;
  • Trebuie, de asemenea, sa fim onești, să admitem că avem de învățat – că sunt alte state și centre deja avansate. Ideea de promovare a unor proiecte de twinning si teaming în domeniul oncologiei are foarte mult sens;
  • Utilizarea datelor în contextul European Data Health Space și tehnologiilor este foarte importantă;
  • Iar pentru a avea acces la aceste inovații, trebuie să le și înțelegem, noi ca medici, pacienții, cetățenii, și este nevoie de proiecte educaționale, de o reinventare a curriculei.

Medicina personalizată nu mai este ceva ce ne-am dori, ci ține de domeniul prezentului și trebuie să existe pentru fiecare pacient”.

Citește și: