
Sunt persoanele imunocompromise mai predispuse la a face COVID?
În afară de vârsta înaintată și lipsa vaccinării, persoanele cu boli cronice, precum și cei cu sistem imunitar slăbit, deși nu au un risc crescut de a se infecta cu SARS-CoV-2, sunt mai susceptibili la a face forme severe de COVID-19.
Ce boli cronice pot crește riscul de a face o formă severă de COVID-19?
- Afecțiuni pulmonare: boala pulmonară cronică obstructivă, emfizemul pulmonar, bronșita cronică, astmul, fibroza chistică, fibroza pulmonară idiopatică, hipertensiunea pulmonară, tuberculoza
- Afecțiuni cardiovasculare: boala arterială coronariană, Insuficiența cardiacă, cardiomiopatia, malformații congenitale cardiace, hipertensiunea arterială (HTA)
- Afecțiuni oncologice
- Afecțiuni renale sau hepatice
- Diabetul de tip 1 sau 2
- Afecțiuni neurologice: depresia, schizofrenia.
- Obezitatea
- Abuzul de substanțe, alcool sau tutun
Ce tratamente anti-COVID se recomandă în cazul persoanelor cu boli cronice?
Ghidurile de tratament din România se bazează pe recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor. În momentul în care se decide tratamentul unei persoane cu COVID-19, care are afecțiuni preexistente, se va ține cont de: comorbidități, tratamentele imunosupresive deja urmate de pacient, potențiale interacțiuni între terapiile anti-COVID și terapiile urmate de pacient pentru comorbidități și de severitatea COVID-19.
Pacienții asimptomatici, infectați cu SARS-CoV-2, nu necesită tratament. Pentru pacienții imunocompromiși, nespitalizați, cu COVID-19 ușor sau moderat, se recomandă tratamentul cu medicamente antivirale în dozele și pentru durata recomandată pentru populația generală. Pentru pacienții imunocompromiși, spitalizați, cu COVID-19 sever sau critic, se recomandă medicamente antivirale și terapii imunomodulatorii la dozele și durata recomandată populației generale.
Sunt vaccinurile împotriva COVID sigure pentru persoanele cu boli cronice?
Da, persoanele cu comorbidități se pot vaccina împotriva COVID-19. Vaccinarea în cazul celor cu boli cronice este cu atât mai importantă cu cât au un risc crescut de a dezvolta o formă severă de boală. În cazul persoanelor moderat sau sever imunocompromise, vaccinul poate să nu aibă același efect protectiv ca în cazul celor care nu sunt imunocompromiși.
COVID-19 și bolile cardiovasculare
De la începutul pandemiei și până la data de 20 august 2023, 93.8% din totalul deceselor cauzate de COVID-19 în România aveau cel puțin o comorbiditate asociată, dintre care 71,6% sufereau de afecțiuni cardiovasculare cronice. Conform datelor WHO și CDC din anul 2020, pacienții cu boli cardiovasculare au cel mai mare risc de evoluție severă a COVID-19 (13,2%), fiind urmați de diabetici (9,2%) și de cei cu hipertensiune arterială (8,4%). Ghidul Asociației Americane a Inimii subliniază faptul că persoanele cu nivel înalt al tensiunii arteriale prezintă risc crescut de complicații și evoluție severă în cazul infecției COVID-19.
Persoanele cu boli cardiovasculare preexistente pot avea și un sistem imunitar mai ineficient, răspunsul imun al organismului slăbind odată cu avansarea în vârstă și cu apariția bolilor cronice. Alți factori de risc pentru BCV, precum diabetul și hiperlipidemia, au impact asupra funcției imunitare și, la rândul ei, dereglarea stării imunologice corespunde riscului crescut de boală cardiovasculară. Astfel, boala cardiovasculară poate fi un marker al îmbătrânirii și dereglării imunologice accelerate și se asociază indirect cu prognosticul COVID-19.
Grupurile de pacienți aflați la risc înalt de a dezvolta forme severe de COVID-19, conform Societății Europene de Cardiologie:
- persoane imunocompromise (pacienți care au trecut printr-un transplant, pacienți oncologici care primesc chimioterapie sau radioterapie, pacienți cu leucemie sau limfom);
- persoane în vârstă și femei gravide care au afecțiuni cardiovasculare preexistente;
- pacienți cu insuficiență cardiacă, cardiomiopatie dilatativă, forme avansate de cardiomiopatie și pacienți cu boală cardiacă congenitală cianotică.
ACC recomandă pacienților cu boli cardiovasculare să respecte programul de vaccinare, inclusiv pentru pneumonie și gripă, pentru a preveni o altă cauză de simptomatologie similară care ar putea fi combinată cu COVID-19.
În timpul fazei acute și după infecția cu SARS-CoV-2, numeroși pacienți suferă complicații cardiovasculare precum miocardită, sindrom coronar acut, leziuni miocardice, aritmii, afectarea funcției ventriculare, insuficiență cardiacă, sindrom inflamator multi-sistem, evenimente trombotice, accident vascular cerebral și coagulopatii.
COVID-19 și diabetul zaharat
Până la data de 20 august 2023, 29,6% din totalul persoanelor decedate din cauza COVID-19 din România aveau drept comorbiditate diabetul zaharat, iar 18,5% obezitatea. Deși nu există date care să arate că diabetul crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2, acesta crește riscul unei evoluții severe a bolii. Diabetul se asociază cu bolile cardiovasculare și renale și cu vârsta înaintată, iar toți acești factori contribuie la evoluția severă a infecțiilor. Totuși, dacă există un management bun al diabetului și șansele de a dezvolta o formă severă de COVID sunt mai mici. La rândul său, COVID-19 crește riscul complicațiilor diabetice, printre care se numără și cetoacidoza diabetică.
Dacă în rândul bărbaților cu diabet zaharat se înregistrează o mortalitate ridicată, în rândul femeilor s-a observat un risc mai mare de a dezvolta long-COVID. O posibilă explicație pentru aceste diferențe constă în creșterea expresiei citokinelor proinflamatorii care conduce la o creștere în rezistența la insulină și disfuncția endotelială, cu infectarea directă a celulelor pancreatice beta de către SARS-CoV-2.
Reprezentanții Federației Internaționale de Diabet din Europa au elaborat o serie de recomandări, destinate pacienților cu diabet de tip 1 sau 2, care prezintă, de asemenea, o infecție acută (precum COVID-19). Controlul glicemic poate fi afectat în cazul infecțiilor respiratorii (precum gripa, raceala, faringita, bronșita, pneumonia sau COVID-19), infecțiilor de tract urinar, tulburărilor digestive, infecțiilor cutanate (precum abcesele care asociază febră). Pentru a preveni o evoluție severă a unei astfel de infecții, pacientul, aparținătorii și medicul curant trebuie să discute și să stabilească o strategie, care include ținta de glicemie, un protocol de modificare a dozelor terapeutice, dacă este necesar, frecvența de verificare a glicemiei sau cetonuriei.
O serie de studii sugerează faptul că adulții care au trecut prin COVID-19 au un risc mai mare de a face diabet, în comparație cu cei care nu au fost infectați cu SARS-CoV-2.
Vezi recomandările Forumului Român de Diabet
COVID-19 și bolile respiratorii cronice
Un studiu publicat în International Journal of Infectious Diseases în 2020, a arătat faptul că patologiile respiratorii cresc riscul evoluției severe a COVID-19 de 2,46 ori, prin modificarea răspunsului imunitar local și sistemic, precum și a microbiomului, prin producere excesivă de mucus și prin scăderea rezervei pulmonare funcționale. O altă meta-analiză, a arătat o creștere a riscului de boală severă de 5,97 ori pentru acești pacienți.
Organizația GOLD (Global Inițiative for Obstructive Lung Disease) afirmă că pacienții cu BPOC se numără printre cei mai afectați de pandemia COVID-19. Pentru pacienții cu fibroză pulmonară idiopatică (FPI) sfaturile experților sunt de a-și lua măsuri suplimentare de protecție deoarece prezintă risc crescut de evoluție severă.
COVID-19 și cancerul
De la începutul pandemiei și până pe 20 august 2023, 9,9% din totalul deceselor din România prezentau comorbidități neoplazice. Pacienții oncologici reprezintă o populație vulnerabilă în fața COVID-19, fiind susceptibili la a dezvolta o formă severă de boală. Principalul motiv constă în sistemul imunitar slăbit, o dată de boala în sine, iar apoi de tratamentele agresive urmate (chimioterapie, radioterapie). Mai mult decât atât, persoanele cu cancer tind să aibă o vârstă înaintată și un număr semnificativ de comorbidități, factori care le cresc vulnerabilitatea în fața virusului.
Un studiu realizat în aprile 2020, a descoperit că pacienții oncologici au un risc de 2,3 ori mai mare de a dezvolta COVID-19, comparativ cu persoanele sănătoase. În cazul în care o persoană cu cancer a trecut printr-o intervenție chirurgicală recentă sau a primit tratament chimioterapic, riscul dezvoltării unei forme severe de COVID-19 este de 5,3 ori mai mare.
Societatea Americană de Oncologie Clinică (ASCO) a elaborat un material care detaliază criteriile etice pe care se bazează alocarea resurselor în situații de criză. Documentul subliniază prioritizarea tratamentului în cazurile cu cea mai mare șansă de vindecare sau cu cele mai solide dovezi științifice de eficiență.
După persoanele simptomatice, sau contacții simptomatici ai cazurilor confirmate, trebuie testați cu prioritate și:
- Pacienții cu transplant de celule stem hematopoietice, aflați în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant (categorie ce include cazurile de cancer hematologic);
- Pacienţii asimptomatici cu imunosupresie în contextul bolii sau indusă medicamentos la internarea în spital (categorie ce poate include pacienții hematologici);
- Pacienții oncologici asimptomatici, aflați în curs de chimioterapie;
- Pacienții oncologici asimptomatici, înainte de intervenții chirurgicale sau manevre invazive;
Vaccinarea împotriva COVID-19 în rândul pacienților oncologici este sigură și eficientă din punct de vedere clinic, pacienții obținând un răspuns imun relevant după vaccinarea completă.
Vezi recomandările societăților profesionale oncologice din România
COVID-19 și afecțiunile renale
13,6% din totalul deceselor cauzate de infecția cu SARS-CoV-2 în România au fost asociate afecțiunilor renale, până la data de 20 august 2023. Precum majoritatea bolilor cronice, afecțiunile renale preexistente cresc riscul unei persoane de a dezvolta o formă severă de COVID-19. COVID-19 reprezintă o provocare specială pentru pacienții cu boală renală cronică (BRC), în special pentru cei care efectuează dializă și pacienții cu transplant renal. Pacienții cu uremie sunt deosebit de vulnerabili la infecție și pot prezenta variații mai mari ale simptomelor clinice și infecțiozității.
Toți pacienții cu afecțiuni renale preexistente trebuie să adopte măsurile recomandate pentru a preveni infecția cu SARS-CoV-2 și să continuie regimurile terapeutice în dozele prescrise, inclusiv inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei 2 (IECA), cu excepția cazului în care medicii curanți hotărăsc altfel.
La rândul său, COVID-19 poate conduce la apariția problemelor renale. Conform Societății Internaționale de Nefrologie, nu există dovezi că formele ușoare și moderate de infecție cu SARS-CoV-2 afectează rinichii. Cu toate acestea, la 25-50% dintre cei care dezvoltă infecție severă și necesită spitalizare se observă tulburări renale, manifestate sub formă de proteinurie și hematurie. Sub 15% dintre aceștia dezvoltă scăderea funcției de filtrare a rinichilor (leziuni renale acute). Mai mult decât atât, pacienții cu insuficiență cardiacă acută și COVID-19 au un risc de deces de 5 ori mai mare.
Care este impactul psihologic pe care l-a avut pandemia COVID-19 asupra populației?
Pandemia COVID-19 a avut un impact negativ considerabil asupra populației în cei trei ani de când a fost declarată de OMS. Această perioadă nu a afectat doar pacienții cu COVID-19, ci și persoanele care nu au trecut prin infecție.
Prevalența tulburărilor depresive și a celor anxioase a crescut la cote alarmante în mai multe populații. 1/5 persoane diagnosticate cu COVID-19 a primit și un diagnostic din sfera tulburărilor mintale pe parcursul următoarelor trei luni de la data primului test pozitiv pentru SARS-CoV-2.
Impactul negativ s-a resimțit și în rândul copiilor și adolescenților, aceștia fiind în mod particular vulnerabili la efectele negative pe termen lung. O analiză CDC realizată în 2021, a subliniat faptul că peste o treime din elevii de liceu au raportat o stare de sănătate mintală afectată și 44% au afirmat sentimente de tristețe și lipsă de speranță.
Ce este long-COVID?
Se estimează că cel puțin 65 de milioane de persoane care au trecut prin infecția cu SARS-CoV-2 au long-COVID. Au fost identificate peste 200 de simptome care au impact asupra mai multor organe și sisteme din organism. Un studiu publicat în jurnalul The Lancet, arată că peste 12% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 dezvoltă long-COVID.
Conform definiției oferite de CDC, long COVID include semnele, simptomele și afecțiunile medicale care continuă sau se dezvoltă în urma unei infecții inițiale COVID-19. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, long COVID reprezintă „continuarea apariției a noi simptome la 3 luni de la infecția inițială cu SARS-CoV-2, simptome care durează pentru cel puțin 2 luni, fără vreo altă explicație. Mai precis, sindromul long COVID nu este o singură afecțiune, ci un spectru de manifestări post-infecție cu SARS-CoV-2 care persistă mai mult de 30 de zile și care evoluează în timp.
Cele patru fenotipuri de Long COVID identificate în cadrul studiului INSPIRE, realizat de NIH, sunt:
- Simptome minime/fără simptome
- Oboseală, dureri de cap și dureri musculare / articulare fără pierderea gustului / mirosului
- Oboseală, dureri de cap și dureri musculare / articulare CU pierderea gustului / mirosului
- Simptome multiple diverse
Care sunt simptomele long-COVID?
Cele mai întâlnite simptome:
- starea de rău post efort (oboseală debilitantă exacerbată de activitatea fizică sau mentală)
- pierderea sau modificarea mirosului
- pierderea sau modificarea gustului
- amețeli
- simptomele neurologice de tipul brain fog
- simptome gastro-intestinale
- palpitații
- dispnee
- tuse cronică
Deși unele simptome, cum ar fi starea de rău după efort, sunt experimentate de majoritatea persoanelor cu COVID lung, altele, cum ar fi pierderea sau schimbarea mirosului și a gustului, sunt mai puțin frecvente, dar totuși importante pentru identificarea celor afectați.
Care este impactul vaccinării asupra incidenței long-COVID?
Rolul principal al vaccinării constă în prevenția apariției formelor severe de boală. Tendința anti-vaccinistă este de a plasa apariția long-COVID drept urmare a vaccinării anti-COVID. Numeroase dovezi științifice, însă, combat miturile anti-vaxx.
- Studiu publicat în Nature Communications – vaccinarea reduce riscul de a dezvolta long COVID.
- Review publicat în BMJ Medicine – chiar și o singură doză de vaccin oferă protecție împotriva long-COVID.
- Meta-analiză publicată în Stewardship and Healthcare Epidemiology – una sau mai multe doze de vaccin previn simptomele long-COVID în 29% din cazuri.
- Meta-analiză publicată în JAMA Internal Medicine – două doze de vaccin reduc riscul de long COVID cu 50%.
- Studiu publicat în The Lancet Infectious Diseases – vaccinarea completă scade cu 50% riscul de a dezvolta long COVID.
Există grupuri de persoane mai susceptibile la a dezvolta long COVID?
Nu. Orice persoană care a trecut prin infecția cu COVID-19 poate dezvolta long-COVID, indiferent de severitatea bolii.

#COVID19. Predicție bazată pe inteligența artificială: un vaccin ar putea fi aprobat abia în 5 ani. Un tratament ar putea fi aprobat în 2022
7 vaccinuri pentru prevenția COVID19 se află în acest moment în faza I de studii clinice, testarea pe oameni, iar unul dintre ele a început în paralel și faza a II-a de studiu clinic. Primele vaccinuri care au intrat în studiile pe oameni au fost cele dezvoltate de Moderna Therapeutics și CanSino Bio. A trecut […]

#COVID19: relaxarea măsurilor de distanțare, atunci când factorul de reproducere este 1. Care sunt scenariile desprinse din pandemia din 1918 și din experiența recentă a Chinei?
Germania este un model de control al pandemiei COVID-19 la nivel european și nu numai. Pe 28 februarie erau 48 de cazuri confirmate (locul 2 în Europa în ceea ce privește numărul de cazuri, după Italia). Răspunsul a fost rapid: măsuri de distanțare socială, s-au închis școlile. Până la mijlocul lunii februarie, capacitatea de testare […]

#COVID19 în România: 30% dintre decese sunt asociate cu diabetul zaharat. Ce recomandă experții și ce trebuie să știe pacienții?
Infecția cu noul coronavirus SARS-CoV-2 afectează peste 3,5 milioane de persoane la nivel mondial, iar acest număr continuă să crească. Deși aproximativ 80% dintre cazuri se manifestă ca o infecție respiratorie ușoară, restul de persoane infectate pot suferi forme grave ale bolii, care necesită suport ventilator și terapie intensivă. Pentru evoluția severă a infecției, studiile […]

#VociCuAutoritate. CDC: Lucrătorii din domenii profesionale critice pot reveni la locul de muncă dacă sunt asimptomatici după expunerea la SARS-CoV-2
Acest ghid provizoriu se adresează lucrătorilor din domenii critice ale infrastructurii, inclusiv personalului din sectoare diferite de muncă precum: Autorităților de aplicare a legii; Personalului din cadrul centrelor de apel de urgență; Personalului din domeniul medical; Personalului de îngrijire, curățenie și ingienizare; Muncitorilor – inclusiv furnizori contractați – din alimentație și agricultură, producție de bunuri […]

Pastila de Inovație #COVID19: De ce este importantă testarea pe scară largă? Care sunt testele?
Am descoperit tratamentul pentru infodemia #COVID19: Pastila de inovație, administrată în fiecare zi de luni pe toate platformele #Raportuldegarda (Website, Podcast, YouTube, Facebook) și simultan către audiența a peste 90 de posturi locale de #Radio și peste 50 posturi locale de #Televiziune. Adriana Boată, editor Raportuldegardă.ro: V-am spus în episoadele anterioare că informația genetică a […]

#VociCuAutoritate. Ghid de management al urgențelor cardiologice în contextul pandemiei COVID-19. ESC: „îndemnul de a rămâne acasă nu se aplică în cazul infarctelor miocardice acute”
Societatea Europeană de Cardiologie (ESC) atenționează că îndemnul de „a rămâne acasă” în timpul pandemiei COVID-19 nu se aplică în cazul infarctelor miocardice acute. Persoanele care se confruntă cu simptome sugestive pentru un sindrom coronarian acut ar trebui să contacteze imediat serviciile de urgență. Apelul urgent din partea ESC vine în contextul în care spitalele […]

#COVID19 în România: 51% dintre decesele raportate sunt asociate cu cel puțin o afecțiune cardiovasculară. Care sunt recomandările experților (ACC, AHA, ESC, SRC)?
În România, patologia cardiovasculară a fost frecvent raportată în comunicatele publicate de către Ministerul Sănătății, referitor la decesele cauzate de COVID-19. Deși nu se cunosc detalii complete asupra diagnosticelor, o analiză statistică provizorie ne arată ca 230 de pacienți din primii 451 raportați au suferit de o afecțiune din spectrul cardiovascular, adică 51%. Cele mai […]

#VociCuAutoritate. Interviu cu Dr. Olfert Landt, cercetătorul german care a dezvoltat primul test PCR pentru SARS-CoV-2
Pe 28 februarie, primele 48 de cazuri confirmate apăreau în Germania, iar țara era pe locul 2 în Europa în ceea ce privește numărul de cazuri, după Italia. În SUA, în aceeași perioadă erau 60 de cazuri. Răspunsul a fost rapid în Germania: măsuri de distanțare socială, s-au închis școlile, toate persoanele care au intrat […]

#COVID19. Studiu Vital Transformation: creșterea numărului de testări cu 1% duce la o scădere a deceselor cu 0,56%
„Testarea agresivă este vitală pentru controlul răspândirii COVID-19 și salvarea economiei Europei” este concluzia unei analize realizate de Vital Transformation, o companie de consultanță medicală cu o puternică implicare în politicile de sănătate publică și înțelegerea provocărilor medicinei moderne. Conform VT, creșterea numărului de testări cu 1% duce la o scădere a deceselor cu 0,56%. […]

Testarea pentru #COVID-19: ce presupune tehnica PCR, ce țări și-au dezvoltat capacitatea proprie de testare și cum este influențată mortalitatea
„Nu putem combate cea mai mare criză globală a vremurilor noastre legați la ochi” – acesta este unul dintre mesajele lui Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în contextul pandemiei COVID-19. Pandemiile nu sunt evenimente frecvente, dar riscul a existat dintotdeauna. Ceea ce este specific lumii în care trăim este […]