Informații despre infecția HPV și cancer

Ce este HPV?

HPV (human papilloma virus) este un virus care se transmite preponderent pe cale sexuală, însă există studii care sugerează transmiterea și prin alte mijloace (fomite, degete, gură, contact cu pielea). HPV este frecvent întâlnit în populație: se estimează că 8 din 10 persoane vor fi infectate, la un moment dat, cu cel puțin o tulpină de HPV. Infecția cu HPV poate fi ușor dobândită prin contact direct cutaneo-mucos în regiunea genitală, însă contactul sexual complet nu este absolut necesar pentru transmiterea infecției. Utilizarea prezervativelor reduce riscul infecției cu HPV, dar nu protejează complet împotriva acesteia.

Peste 100 de tulpini HPV au fost descrise și caracterizate, 14 dintre acestea fiind asociate cu risc înalt neoplazic. De aceea, HPV a fost etichetat de Asociația Americană de Cercetare a Cancerului drept al doilea agent patogen cauzator de cancer (precum cel de col uterin, vulvar, vaginal, penian, anal sau orofaringian), fiind responsabil pentru 30% dintre cazurile de cancer atribuibile unei infecții și 4,5% din toate cazurile de cancer de la nivel global. Dintre cele 12 evidențiate, unele tulpini HPV sunt asociate cu risc scăzut de a conduce la dezvoltarea de tumori maligne (tulpinile 6, 11, care pot cauza veruci genitale benigne), iar altele cu risc oncogen înalt (16 și 18, dar și 31, 33, 45, 52, 58).

Tulpinile HPV 16 și 18 cauzează aproximativ 70% dintre cazurile de cancer de col uterin.

Cum se diagnostichează HPV?

Există mai multe metode prin care medicul poate pune diagnosticul infecției cu HPV:

  • Examinare fizică – în cazul în care există leziuni vizibile ale pielii sau mucoaselor;
  • Teste bazate pe citologie (testul Babeș-Papanicolau);
  • Colposcopia;
  • Teste de genotipare (testul HPV)

Ce este genotiparea HPV?

Genotiparea HPV (sau testul HPV) este cea mai eficientă metodă de screening pentru cancerul de col uterin. Testul HPV este indicat în cazul în care, în urma testului Babeș-Papanicolau, apar rezultate modificate. Metoda este capabilă să identifice atât prezența infecției HPV cât și tipurile tulpinilor virale prezente. Procedeul presupune analiza unei probe de secreții de la nivelul cervixului, cu scopul recunoașterii ADN-ului viral al tulpinilor de HPV și astfel de a stabili dacă există sau nu tulpini oncogene la nivelul celulelor mucoasei.

Care sunt simptomele infecției HPV?

Majoritatea persoanelor infectate cu HPV nu prezintă simptome vizibile, iar infecția trece de la sine. În cazul în care aceasta persistă, este posibilă apariția verucilor, a leziunilor tegumentare la nivelul zonei genitale sau a vegetațiilor veneriene genitale (condiloame). În cazul femeilor, verucile genitale apar cel mai des pe suprafața vulvei, însă pot fi prezente și în zona anală, pe cervix sau în interiorul vaginului. În cazul bărbaților, cel mai adesea, verucile apar la nivel penian, scrotal sau perianal, iar simptomele determinate de prezența acestora sunt durerea, pruritul și sensibilitatea la palpare.

Cum se tratează infecția HPV?

Infecția cu HPV poate fi prevenită prin diverse metode, inclusiv vaccinarea în cazul tulpinilor incluse (cea mai bună protecție antivirală este conferită de vaccinul nonavalent Gardasil 9, care se administrează pentru a proteja împotriva infecției cu tulpinile HPV 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 şi 58), însă nu există un tratament care să elimine virusul. De cele mai multe ori, în cazul tulpinilor cu risc scăzut, infecția HPV dispare de la sine, nefiind nevoie de tratament. Există totuși opțiuni terapeutice simptomatice pentru problemele de sănătate care pot fi cauzate de infecția cu HPV precum: verucile genitale, leziunile pre-maligne sau chiar anumite tipuri de cancer (cu cât sunt identificate mai devreme, cu atât există mai multe șanse de vindecare).

Cum poate fi prevenită infecția HPV?

Prevenția primară a infecției cu HPV constă în vaccinare, însă există și alte măsuri care pot fi luate pentru reducerea cât mai mult posibil a riscului de infectare.

  • Vaccinarea. Aceasta ar trebui să fie făcută în mod ideal în adolescență, înainte de expunere virală. Pentru cea mai mare eficiență din punctul de vedere al sănătății publice, un program de vaccinare HPV ar trebui să fie oferit ambelor sexe. În prezent însă, majoritatea țărilor europene abia au începit vaccinarea băieților, iar gradul de vaccinare al fetelor rămâne scăzut în țările din Europa de Est.
  • Consult ginecologic anual și efectuarea periodică a testului Babeș-Papanicolau.
  • Sex protejat. Deși utilizarea prezervativului în timpul contactului sexual poate reduce șansele de infectare, nu poate fi prevenită complet transmiterea HPV.
  • Evitarea contactului sexual în cazul în care în zona genitală sunt prezente condiloame.
  • Respectarea măsurilor de igienă obișnuită pentru prevenirea infectării cu tulpinile HPV care determina verucile comune (negii).

Poate infecția HPV să provoace cancer?

Da. Există aproximativ 200 de tulpini HPV, 14 dintre acestea sunt asociate cu risc înalt neoplazic. HPV a fost etichetat de Asociația Americană de Cercetare a Cancerului drept al doilea agent patogen cauzator de cancer, fiind responsabil pentru 30% dintre cazurile de cancer atribuibile unei infecții și 4,5% din toate cazurile de cancer de la nivel global.

Două dintre tulpinile HPV (16 și 18) cauzează mai mult de 70% din cancerele de col uterin, dar pot fi tratate dacă sunt detectate suficient de devreme. Infecția cu virusul HPV este responsabilă pentru apariția a cel puțin 5 tipuri de cancer, dintre care 100% din cazurile de cancer de col uterin, 88% din totalul cazurilor de cancer anal, 70% din cazurile de cancer vaginal, 50% din cazurile de cancer penian și 43% din cazurile de cancer vulvar. Alte tipuri de cancer care pot fi cauzate de infecția HPV sunt cancerul în zona scrotului, cancerul rectal și cancerul orofaringian. Alte boli determinate de HPV includ verucile genitale și papilomatoza recurentă respiratorie.

Ce este cancerul de col uterin?

Cancerul de col uterin este cea mai comună formă de cancer asociată cu HPV, reprezentând al patrulea cel mai comun tip de cancer în rândul femeilor. Aproximativ toate cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecția cu HPV. În cazul unei femei cu sistem imunitar normal, este nevoie de 15 până la 20 de ani pentru a se dezvolta cancerul de col uterin, în timp ce pentru cineva cu un sistem imunitar compromis această perioadă se înjumătățește până la 5-10 ani.

Infecția cu o tulpină HPV de risc înalt poate duce la modificări anormale în rândul celulelor de la nivelul cervixului, modificări care poartă numele de leziuni pre-maligne. Dacă nu se vindecă sau nu sunt îndepărtate, la rândul lor pot evolua în cancer.

În prezent, în România, rata de incidență a cancerului de col uterin este de 32,3 la suta de mii de femei și cea de mortalitate este de 16,9 la suta de mii de femei, ambele fiind cele mai ridicate din UE.

Care sunt vaccinurile disponibile pentru HPV?

În prezent, există trei vaccinuri împotriva HPV autorizate la nivel european, toate putând fi administrate de la vârsta de 9 ani:

  • Ceravix (vaccin bivalent) – protejează împotriva tulpinilor 16 și 18;
  • Gardasil (vaccin tetravalent) – protejează împotriva tulpinilor 6, 11, 16 și 18;
  • Gardasil 9 (vaccin nonavalent) – protejează împotriva tulpinilor 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58.

Ce cancere pot fi prevenite prin vaccinare anti-HPV?

Vaccinurile bivalent, tetravalent și nonavalent protejează împotriva: leziunilor pre-maligne ano-genitale (cervicale, vulvare, vaginale și anale), cancerului de col uterin și anal. Vaccinurile Gardasil și Gardasil 9 protejează suplimentar împotriva verucilor genitale.

Conform studiilor în care a fost testat, vaccinul Gardasil 9 oferă protecție împotriva a:

  • 90% dintre cazurile de cancer de col uterin
  • 95% din cazurile de adenocarcinom in situ;
  • 75-85% din cazurile de neoplazii cervicale intraepiteliale de grad înalt;
  • 85-90% din cazurile de cancer vulvar determinate de HPV
  • 90-95% din cazurile de neoplazii vulvare intraepiteliale de grad înalt;
  • 80-85% din cazurile de cancer vaginal determinate de HPV
  • 75-85% din cazurile de neoplazii vaginale de grad înalt;
  • 90-95% din cazurile de cancer anal determinate de HPV
  • 85-90% din cazurile de neoplazii anale intraepiteliale de grad înalt;
  • 90% din cazurile de veruci genitale.

Datele din viața reală susțin succesul implementării unor programe de vaccinare anti-HPV eficiente. O analiză a programului de imunizare împotriva HPV demarat în Anglia în anul 2008 (utilizând inițial vaccinul bivalent Cervarix) a constatat reducerea ratei de cancer de col uterin cu 87% în rândul femeilor vaccinate la vârsta de 12-13 ani, comparativ cu populația nevaccinată.

Cine ar trebui să se vaccineze?

Organizația Mondială a Sănătății recomandă vaccinarea cu prioritate a fetelor cu vârsta cuprinsă între 9 și 14 ani. Anumite țări recomandă și imunizarea băieților și bărbaților tineri.

În România, vaccinarea anti-HPV este inclusă în Programul Național de Imunizare, este gratuită pentru fetele din grupa de vârstă 11-18 ani și se poate realiza de către medicul de familie, la solicitarea părinților. Schema de vaccinare a persoanelor de până la 14 ani prevede două doze de vaccin, efectuate într-un interval de 5-12 luni. Fetele cu vârste de peste 14 ani trebuie să efectueze trei doze de vaccin pentru o protecție completă.

Este vaccinarea HPV recomandată băieților?

Da. Vaccinarea împotriva HPV este recomandată ambelor sexe, deoarece virusul HPV nu cauzează doar cancer de col uterin. De exemplu, U.S. Food and Drug Administration a aprobat utilizarea Gardasil 9 pentru bărbați și femei cu vârsta cuprinsă între 9 și 45 de ani.

Care este stadiul vaccinării HPV în România?

În 2008, o campanie de vaccinare care a pus la dispoziția fetelor cu vârste de 10 și 11 ani vaccin gratuit s-a soldat cu un eșec în urma opoziției părinților și a incapacității autorităților de a explica beneficiile acestui vaccin. Un an mai târziu, în 2009, programul a fost relansat, cu rezultate modeste și apoi abandonat timp de un deceniu. Cel mai recent program național de imunizare a fost introdus abia în anul 2020, populația țintă fiind fetele cu vârste între 11 și 14 ani.

Conform datelor puse la dispoziție de Ministerul Sănătății, în primele 6 luni ale anului 2022, au fost utilizate 52.066 de doze de vaccin împotriva HPV, în cadrul campaniei de vaccinare gratuită. În perioada 1 ianuarie 2022 – 31 iulie 2022, au fost înregistrate la cabinetele medicilor de familie un număr de 30.201 solicitări de vaccinare, dintre care 16.545 solicitări la vaccinarea anti-HPV pentru fetele cu vârsta cuprinsă între 11 – 14 ani și 13.665 solicitări la vaccinarea anti-HPV pentru fetele între 15-18 ani.

Articole despre infecția cu HPV și vaccinarea împotriva HPV:

7 noi vaccinuri compensate începând cu 1 decembrie în România: pneumococic, meningococic, HPV, dTPa, vaccinul hepatitic B, rujeolă–oreion-rubeolă (ROR) și varicelic

După compensarea vaccinului gripal de la 1 octombrie, o serie de alte 7 vaccinuri pentru adulți sunt compensate începând cu 1 decembrie, respectiv: vaccinul pneumococic, vaccinul meningococic, vaccinul HPV, vaccinul diftero-tetano-pertussis acelular pentru adult (dTPa), vaccinul hepatitic B (VHB), vaccinul rujeolă–oreion-rubeolă (ROR) și vacinul varicelic. Mai multe detalii despre Strategia națională de vaccinare 2023-2030. Regimul […]


Esențial în Sănătate Publică. AI pentru predicția riscului de deces pe baza datelor despre medicamentele eliberate fără prescripție

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor boli infecțioase emergente care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează pagina Esențial în sănătate publică.   Săptămâna 27  noiembrie – 3 decembrie 2023   Auto-recoltarea probelor pentru testarea HPV la domiciliu, cu […]


Noua schemă de vaccinare anti-HPV din România intră în vigoare de Ziua națională. Include imunizarea băieților și femeilor sub 45 de ani

Anual, în România, peste 1.500 de femei mor din cauza cancerului de col uterin și circa 3.400 sunt diagnosticate cu această boală. În 2020, Ministerul Sănătății a reluat vaccinarea anti-HPV gratuită pentru fetele minore. Includerea băieților minori în acest program, anunțată de ministrul Sănătății pentru această toamnă, ar urma să devină operațională la 1 decembrie […]


Esențial în Sănătate Publică. Microplastic identificat în norii aflați deasupra munților Japoniei

Raportuldegardă.ro prezintă seria „Esențial în sănătate publică” – sinteza știrilor care chiar contează pentru controlul și limitarea impactului pandemiei Covid-19, dar și al altor boli infecțioase emergente care amenință sănătatea la nivel local și internațional. Accesează pagina Esențial în sănătate publică. Săptămâna 6 – 12 noiembrie 2023 Primul model de șoarece „umanizat” pentru a studia mai bine COVID-19 […]


#ESMO2023. O nouă abordare terapeutică în cancerul de col uterin: administrarea chimioterapiei de inducție crește supraviețuirea cu până la 40%

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, cancerul de col uterin este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la femei, fiind provocat într-o proporție de peste 95% de infecția cu Human Papilloma Virus. În tratarea cancerului de col uterin avansat (stadiile III-IVa), terapia standard din anul 1999 până în prezent este o combinație între radioterapie […]


Noile recomandări UE pentru screening în cancerul de col uterin

În urmă cu un an, Comisia Europeană recomanda îmbunătățirea programelor de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, concomitent cu includerea în screeningul oncologic a trei noi localizări – cancerul de prostată, pulmonar și gastric. În baza acestei recomandări, informată de raportul nr. 10 SAPEA, pe 9 decembrie 2022, Consiliul Uniunii Europene și-a […]


Depistarea precoce a formelor mai rare de cancer de col uterin, posibilă printr-un test care evaluează modificările epigenetice

Adenocarcinomul de col uterin (ADC) este un tip de cancer dificil de detectat prin metodele actuale de screening, bazate pe testul Babeș Papanicolau, fiind asociat cu rate de mortalitate mai mari decât cancerul de col uterin cu celule scuamoase, care este mai frecvent. Depistarea precoce a ADC ar putea fi însă posibilă cu ajutorul unui […]


1 din 3 bărbați este infectat cu HPV. Vaccinarea pentru prevenția cancerelor asociate HPV trebuie să țintească și populația de sex masculin

Rezultatele obținute dintr-o meta-analiză a 65 de studii desfășurate în 35 de țări indică faptul că aproape o treime dintre bărbații cu vârsta peste 15 ani sunt infectați cu papilomavirusul uman (HPV), iar unul din cinci este purtător al tulpinilor cu risc crescut ale HPV. Studiul, publicat în The Lancet Global Health reprezintă un argument […]


Extinderea testării HPV la peste 65 de ani – o strategie care a diagnosticat de 3 ori mai multe cancere de col uterin în Danemarca

Conform unui studiu publicat în PLOS Medicine și efectuat în Danemarca (Spitalul Regional Randers), extinderea screeningului pentru cancerul de col uterin, prin teste de genotipare a tulpinilor HPV cu risc ridicat, la femeile între 65 și 69 de ani, poate îmbunătăți semnificativ prevenția prin detectarea mai multor leziuni precanceroase de col uterin, în comparație cu […]


Testarea HPV cu auto-recoltare acasă dublează participarea la programele de screening pentru cancerul de col uterin

Testarea HPV prin auto-colectarea probei la domiciliu, la care s-a adăugat asistența pentru programarea unei consultații în clinică, ar putea dubla ratele de participare la programele de screening pentru cancerul de col uterin în rândul femeilor din medii defavorizate, cu venituri mici, în comparație cu abordarea clasică de invitare la screening (72% versus 37%). Datele […]